Cătălin Tohăneanu şi Răzvan Mihalache au început să dezvolte ansamblul Champions Residence din Militari în iulie 2008, după ce adunaseră 913.931 euro de la 18 cumpărători interesaţi în apartamentelor lor „de vis“ şi un milion de euro de la Piraeus Bank România. După cinci luni de muncă, firma de construcţii Rolido Prodinvest şi-a făcut bagajele şi a părăsit şantierul pe care apucase să facă doar două niveluri de parcări subterane. Explicaţia: beneficiarii proiectului rămăseseră fără bani.

„Îi înţeleg pe cumpărătorii care îşi cer banii înapoi. Dacă nu putem construi în continuare o să le dăm înapoi banii când vor fi vremuri mai bune. A fost ghinion, prostie, lipsă de experienţă, dar nu putem fi acuzaţi de înşelătorie pentru că nu am plecat cu banii. Nu am luat niciun leu. Toţi au fost investiţi în construcţie. Privind în urmă îmi pare rău că am început acest proiect“, a declarat pentru Capital Răzvan Mihalache, care deţine jumătate din proiectul rezidenţial.
După ce le-a plecat primul constructor, cei doi parteneri au convins o altă firmă, Aldecon Construct 2006, ca în schimbul unor apartamente să construiască proiectul pe banii lor. Mihalache spune că aceştia au construit cât au avut lichidităţi, însă odată ce firma nu a mai avut alte proiecte din care să se susţină a renunţat la Champions Residence.

Sfaturi păguboase
Lui Mihalache îi pare rău acum şi că a ascultat sfaturile primite de la Regatta, firmă deţinută de Eduard Uzunov, care i-a încurajat să înceapă acest proiect şi le-a asigurat partea de vânzări.
„Nici pe Regatta nu îi pot acuza, pentru că ei mai vânduseră astfel de proiecte în trecut. Acum nu mai lucrăm cu ei, pentru că nu mai avem vânzări. Dacă începeam lucrările cu şase luni înainte era mai bine. Noi am făcut două subsoluri şi a costat mult. Aş da banii înapoi, dar nu am de unde. Şi Piraeus are acum problemele ei cu Grecia şi sunt blocaţi“, explică Răzvan Mihalache.
Proiectul Champions Residence promitea 84 de apartamente în Militari sub sloganul „Investim în construirea viselor dumneavoastră“, însă nu a depăşit etajul doi nici până astăzi, deşi el trebuia predat către cumpărători în februarie 2011.
Nu se pot apăra prin insolvenţă
Soluţia insolvenţei le-ar fi surâs dezvoltatorilor, pentru că s-ar fi putut apăra împotriva creditorilor, însă au început lucrările pe persoană fizică. Banca a venit cu o soluţie în întâmpinarea celor doi investitori sub forma unui nou împrumut care să susţină 50-60% din investiţie, însă pentru restul sumei este nevoie de cel puţin un partener.
„Noi căutăm un partener care să preia dezvoltarea, însă până acum nu a fost interesat nimeni. Din august am început să discutăm mai intens cu trei investitori, nişte evrei de pe aici, şi sperăm să ajungem la o concluzie luna aceasta. Dacă nu reuşim nici aşa rămâne să ne achităm datoriile către cumpărători din dividendele de la Top Birotica, dar asta când vom merge mai bine. Nici afacerea cu papetărie nu merge strălucit. Acum firmele au mai tăiat din hârtie şi din cartuşele de imprimantă, însă măcar am reuşit ca din banii de aici să ne plătim dobânzile la Piraeus. Noi o să avem oricum datorie toată viaţa“, spune descumpănit Mihalache.

Şapte din cei 18 cumpărători au apelat la ultima variantă: instanţa. Procesele au început să curgă, unii dintre reclamanţi au obţinut deja o sentinţă definitivă privind instituirea sechestrului pe bunurile celor doi parteneri.
Din păcate, dezvoltatorii de acest gen au dominat piaţa înainte de izbucnirea crizei imobiliare, însă o parte au reuşit să îşi ducă „planurile“ la final. Adevăratele ţepe imobiliare ies la lumină abia acum, când termenele de finalizare expiră, iar cumpărătorii îşi aşteaptă cheile la apartamente inexistente.

Citiţi aici rechizitoriul Asociaţiei de Proprietari de la Champions Residence