Ar trebui sa fie un moment de sarbatoare, dar Bursa de Valori Bucuresti a ales haine cernite pentru a prefigura aniversarea celor cinci ani de la primele tranzactii cu actiuni, la 17 noiembrie 1995. Oficialii Bursei vor sa foloseasca acest moment aniversar pentru a „lansa un semnal de alarma” fata de „dezinteresul guvernantilor privind piata de capital si bursa”. Mai mult, Comitetul Bursei a anuntat ca masura extrema reducerea saptaminii de tranzactionare de la cinci la trei sedinte. Masura va fi pusa i practica daca autoritatile guvernamentale nu iau nici o masura pentru stimularea pietei de capital.
Reactiile la strigatul Bursei au venit, dar nu de la oficialitati, ci de la casele de brokeraj. Acestea au tipat aproape la unison ca hotarirea Bursei, daca va fi pusa i aplicare, va avea tocmai un efect contrar, lovind i piata, si nu salvind-o, chiar daca Bursa si-a argumentat decizia ca venind i urma plingerilor societatilor de valori mobiliare, care se vad i pragul falimentului, din cauza volumului mic de tranzactii.
„Este adevarat ca nici o SVM nu este multumita de cum evolueaza piata actiunilor, dar reducerea zilelor de tranzactionare n-ar face decit sa dea o lovitura fatala unei piete suferinde”, a spus Razvan Pasol, presedintele Intercapital Invest. Este o opinie impartasita de multi alti brokeri, care au luat pozitie fata de hotarirea Comitetului Bursei.
Astfel, este foarte probabil ca decizia Bursei sa nu fie niciodata pusa i aplicare si sa ramina ceea ce s-a si vrut a fi, un simplu „semnal de alarma”. Dar si acest semnal de alarma are putine sanse de a fi auzit. Valentin Ionescu, un cunoscut broker de la Euro Invest Vision, spunea i ziarul Bursa ca ” politicienii nostri sunt prea ocupati de campania electorala, si daca nu le-a pasat de piata de capital i patru ani, cu atit mai putin le pasa acum”.
Bursa, un fel de Ratusca cea urita
Nimic mai adevarat. inca de la venirea sa pe lume, Bursa a fost un fel de copil nedorit. Inaugurarea BVB, i iunie 1995, s-a facut cu fast si i prezenta sefului statului, pe atunci Ion Iliescu, desi nu era nimic de tranzactionat. Cu aceasta inaugurare se urmarea mai degraba sa se ichida gura FMI si Bancii Mondiale, care cereau insistent Rominiei sa ifiinteze o bursa, institutia cea mai reprezentativa a lumii capitaliste. Abia dupa cinci luni de la deschiderea oficiala au fost tranzactionate primele actiuni, i noiembrie ‘95. Erau un numar de sase societati listate si 24 de societati de valori mobiliare.
Fata de momentele de iceput progresele sunt totusi vizibile. La Bursa se tranzactioneaza acum peste o suta de societati, si pe piata sunt tot peste o suta de SVM-uri. Bursa are doua categorii de listare, unul dintre cele mai moderne sisteme electronice de tranzactionare si reguli la standarde internationale.
Dar, dupa o oarecare agitatie provocata de intrarea unor investitori straini prin 1997, Bursa, la fel ca itreaga piata de capital romineasca, s-a dezumflat treptat. Reducerea zilelor de tranzactionare ar aduce Bursa acolo de unde a iceput.
Nu mai este nimic de facut? O serie de propuneri au fost facute de oficialii pietei. Prima dintre ele ar fi aparitia unei legi care sa protejeze actionarii minoritari, iar cel mai fervent aparator al acesteia este Siminel Andrei, presedintele Comisiei de admitere la Cota Bursei si, i acelasi timp, reprezentantul celui mai puternic grup de fonduri de investitii straine din Rominia, Broadhurst Investments. Investitorii straini de portofoliu se pling nu doar de tratamentul la care sunt supusi de actionarii majoritari din firmele la care au participatii, dar si de atitudinea managementului.
Sunt listati prea putini emitenti importanti
O alta masura care se spera ca va putea creste importanta pietei bursiere ar fi aducerea la cota a unor societati mari, precum Petrom, BRD, BCR sau RomTelecom. Acest lucru isa nu mai depinde de legiuitori, ci de actionarii majoritari. Daca Petrom ar putea sa se coteze fara probleme, iar BRD este pe cale sa faca acest lucru dupa finalizarea ofertei publice, situatia actionariatului BCR si RomTelecom face listarea mai putin probabila.
Listarea si tranzactionarea titlurilor de stat prin BVB ar putea fi de asemenea un motor al pietei. Perspectiva listarii titlurilor de stat este idepartata, desi s-au purtat nenumarate discutii cu Ministerul Finantelor, iar BVB a anuntat ca dispune de infrastructura tehnica pentru tranzactionare.
in fine, aparitia fondurilor private de pensii este a treia mare conditie pentru ca piata de capital sa se revigoreze. Aceste fonduri ar atrage sume uriase, iar o mare parte dintre acestea vor putea fi investite i actiunile societatilor de la Bursa. Dar asta tine din nou de Parlament, care trebuie sa adopte proiectul de lege depus aici de Ministerul Muncii si Protectiei sociale i urma cu mai bine de un an. O alta varianta este aceea ca MMPS sa forteze aparitia legii sub forma unei ordonante de urgenta.
Acestea ar fi citeva probleme care, o data rezolvate, ar putea aduce Bursa romineasca mai aproape de institutii similare din Ungaria, Polonia sau Cehia. Dar, cu siguranta, nu sunt genul de probleme cu care sa-si bata capul cei implicati acum i batalia electorala. Deci, de ce nu s-ar sarbatori, totusi, cei cinci ani de existenta a Bursei?