Curiozitatea unui copil de grădiniță chiar poate fi transpusă ușor într-o poveste cu ”Happy End”, în care ”zânele” poartă doar pantofi colorați. Fără excepție.
Diana Nedea (34 ani) nu-și cunoscuse colegii din clasele primare când a pus pentru prima oară piciorul în fabrica de pantofi pe care tatăl ei o conducea. În timp ce prietenele de la grădiniță se jucau cu păpușile, Diana învăța cap-coadă drumul unei perechi de pantofi, din producție până dincolo de poarta fabricii, își stârnea curiozitatatea până la a-și dori să revină iar și iar în locul unde toate formele căpătau sens.
Fetița de atunci punea întrebări, își descosea tatăl despre tot ce-i trecea prin cap, își sporea imaginația de copil. ”Grădinița era chiar vizavi de serviciul tatălui meu. Nu făceam decât să trec strada. Iar lumea aceea mă fascina. Eram tot timpul printre pantofi”. Făcând o scurtă paranteză în istoricul familiei, se desprind două idei principale. Prima: părinții, ingineri de profesie, specializați la Iași în această industrie, dețin astăzi o fabrică de încălțăminte pentru protecție și livrează exclusiv către export (n.r. – în 1996 au decis să facă pasul în antreprenoriat). A doua: Diana este sprijinită de părinți să-și deschidă propria afacere.
Totuși, să nu ne imaginăm că a fost un copil de bani gata, cu totul oferit pe tavă și că, în cele din urmă, mai mult ca un moft, a vrut să aibă ceva care să-i aparțină exclusiv. Nici pe departe. Diana chiar a învățat pe brânci, în timpul facultății – este economist de profesie, a studiat la ASE -, iar mai apoi a aplicat pentru diferite job-uri, a mers la interviuri. Ulterior, s-a angajat într-o multinațională, în vânzări. Experiența celor câțiva ani petrecuți în rolul de ”corporatistă” a ajutat-o să știe exact ce își dorește să facă mai departe.
Primul an pe cont propriu
”Afacerea Diane Marie Studio am început-o în 2011, cu o sumă mică. Am plecat din corporație și am investit, într-o primă fază, câteva mii de euro, economiile mele. Însă m-a ajutat foarte mult faptul că utilajele le-am cumpărat de la părinții mei, cu termen de plată extins”, spune Diana. Și tot părinții au ajutat-o cu spațiul pentru noul atelier. Mai exact, lucrează în aceeași clădire din Berceni (București), unde se află și fabrica părinților, dar la un alt etaj. Așadar, în mintea Dianei totul era aranjat la milimetru, știa matematica acestui business, cunoștea ”cu ce se mănâncă”, nu își permitea să meargă spre ”ceva nesigur”: ”Mi-am făcut calculele, mi-am făcut zeci de XL-uri, mi-am dat seama că are viitor”. Într-un fel, și culorile i-au purtat noroc. Ideea de a pune pe raft doar pantofi colorați, lucrați manual, pictați sau desenați – ”atunci toată piața era inundată de negru, maro și bej” – părea din start genială.
Dar, ca orice afacere, a avut nevoie de ceva timp până să se așeze în piață. Primul an nu a fost chiar ușor. Mărturisește că a mers din oraș în oraș, a bătut din ușă în ușă. Uși care, timp de două luni, au stat închise. Abia apoi a venit primul client, din Călărași. Al doilea, din Vâlcea. Și tot așa, până ce pantofii sub brandul ”Diane Marie” au început să se găsească pe rafturile mai multor magazine, peste tot în țară (Timișoara, Sibiu, Drobeta-Turnu Severin, Caransebeș, Pitești, etc.) și în București, mai bine spus în Centrul Vechi, într-un magazin gen boutique, deschis în 2012, sub același nume. Într-un ritm cât mai firesc posibil, s-a lansat și în online, despre care spune că ”are un potențial fantastic”.
Astăzi, la șase ani distanță, a ajuns să aibă o echipă de 19 angajați, de la trei câți erau la început, cu un volum de circa 55 de perechi de pantofi lucrați pe zi, aproape de zece ori mai mult. Iar în total, cifra de afaceri a fost de 320.000 euro în 2016, cu marjă de profit, în medie, de 45%.
Admite că nu ar fi reușit fără mâna aceea de oameni pe care îi numește mai mult priteteni decât angajați, ”oameni deosebiți, cu inteligență și creativitate, care știu să realizeze un pantof până în cele mai mici detalii. ”Ei sunt ca și familia mea. Cu ei îmi petrec 12 ore din zi”.
Iar dacă ar fi să caracterizeze într-un fel magazinele de tip mass–market, care livrează volume uriașe, de serie, unul dintre lucrurile peste care chiar nu poate să treacă este ”acel material sintetic, de proastă calitate, folosit deseori, care nu lasă piciorul să respire”. ”Eu aș prefera să port orice la exterior și piele în interior. Este adevărat că tehnologia la sintetic a evoluat foarte mult, însă niciodată nu o să respire cum trebuie”, explică Diana. Așa că, de ce să nu încurajăm micii antreprenori, mai ales că prețurile sunt, în multe cazuri, chiar mai mici? La raft, pantofii Diane Marie costă în jur de 255 – 270 lei, între cele mai vândute modele fiind Stiletto galben citron cu toc puzzle.
Pentru ”mai departe”, își dorește să fie și mai prezentă pe piața internațională – astăzi, comenzile din străinătate sunt razlețe și vin, de cele mai multe ori, din partea românilor stabiliți în acolo, dar și să investească mai mult pe segmentul online, un domeniu unde poți să experimentezi la nesfârști.