1. Acordul

Viitoarele relații ale Marii Britanii cu UE sunt definite prin acordul de liber schimb (ALS) încheiat în ajunul Crăciunului. Acoperă comerțul cu mărfuri, dar nu serviciile. Această asimetrie aduce beneficii UE. Obține acces fără tarife pe piața britanică a produselor fabricate, unde are un surplus comercial de 97 miliarde de lire sterline. Sectorul serviciilor, care contribuie cu 80% din PIB-ul Marii Britanii, cu o pondere din totalul exporturilor către UE la 42% și generând un surplus britanic de 18 miliarde de lire sterline, este lăsat de izbeliște. Provocarea pentru Londra din metropole precum New York și Singapore poate fi și mai amenințătoare. De ce să păstrezi birouri mari la Londra fără acces la UE?

2. Impactul asupra acordurilor comerciale internaționale

Accesul gratuit la tarife necesită un minim de bunuri /componente intermediare din Marea Britanie. Regulile sunt stabilite pentru a asigura acest lucru. Există un risc ridicat ca producătorii din Marea Britanie, conectați la lanțul global de aprovizionare, să reorganizeze liniile de producție pentru a atinge obiectivul conținutului intern. Mai mult, în viitor, producătorii ar putea să nu poată schimba furnizorii, deoarece pot deranja echilibrul dintre componentele britanice și cele non-britanice. Negociind un acord de liber schimb, Marea Britanie se va confrunta acum și cu negociatorii americani. Acest lucru nu va pune doar o problemă pentru guvernul britanic față de consumatori, ci și riscul ca UE să ridice bariere pentru fermierii britanici și companiile alimentare.

3. Modele societale

Nu e surprinzător că UE a fost fermă cînd a înserat paragrafe în acordul Brexit care împiedică Marea Britanie să facă dumping social pentru a spori competitivitatea prin standarde mai scăzute. „Clauza de siguranță” a UE este un angajament reciproc de a nu reduce standardele existente și un mecanism pentru a atinge aceleași standarde pe viitor.

4. Suveranitatea

Suveranitatea și accesul la piața unică au fost invers proporționale. Și aici premierul Boris Johnson a fost prins între ciocan și nicovală. Cunoștea prețul de a fi eliminat de pe piața unică, dar și provocarea pentru autoritatea sa în Partidul Conservator, dacă nu readuce mult dorita suveranitate. Timpul va arăta dacă e capabil să navigheze mai departe între Scila și Caribda.

5. Scoția și Irlanda de Nord

Și Scoția și Irlanda de Nord au votat să rămână în UE, la referendumul din 2016. Brexit-ul a exacerbat însă tendința de a transforma o relație de altfel cu unele asperități într-una de reală adversitate. Scoțienii nu sunt încântați că englezii îi îndepărtează de restul Europei, iar premierul Scoției, Nicola Sturgeon a reacționat la acordul Brexit, spunând că e timpul ca Scoția să fie „o națiune independentă, europeană. La asta s-ar putea adăuga factorul ”Irlanda de Nord”, care, după cum se vehiculează deja, vrea să se unească cu Irlanda.

6. Rolul Marii Britanii în lume

La nivel global, Brexit va catapulta Anglia într-un rol incert vizavi de UE. Anglia va căuta o relație mai strânsă cu SUA, dar în curând va descoperi că o Anglie amputată este mai puțin atractivă decât își imaginau susținătorii ieșirii din UE. Multe țări vor dori să negocieze acorduri comerciale, conștiente însă că Anglia din afara UE are nevoie de astfel de acorduri mai mult decât au ele. Și vor apăsa pedala accelerației la maximum.