Compararea cazului președintei S.O.S România, Diana Șoșoacă și interzicerea unor partide politice în Republica Moldova, două situări diferite. Aceste remarci ale opiniei publice scot în evidență diferențele semnificative în contextul politic și istoric al celor două țări, precum și provocările cu care se confruntă fiecare dintre ele.
În timp ce România este membru al Uniunii Europene de aproape 18 ani și are datoria de a respecta standardele democratice, Moldova începe cu pași timizi pe calea democrației, susțin cei de la independentnews.ro.
Cazul Șoșoacă și contextele politice
În Moldova, partidele asociate cu Ilan Shor au fost interzise ca răspuns la acțiuni de destabilizare, inclusiv proteste violente și coruperea alegătorilor. Aceste măsuri au fost justificate prin dovezi concrete care legau activitățile lor de influența Rusiei și de subminarea stabilității naționale.
Republica Moldova se află într-un conflict hibrid, cu intervenții externe și provocări interne, inclusiv propaganda și infiltrarea de agenți ruși. Guvernul moldovean se confruntă cu o amenințare complexă, care necesită măsuri mai drastice pentru a proteja ordinea publică și democrația.
În România, acțiunile împotriva senatorului Șoșoacă nu au fost motivate de dovezi concrete de destabilizare a ordinii publice. Criticile la adresa ei sunt mai degrabă legate de discursul politic și de retorica anti-sistem, fără a exista probe directe de corupere a procesului electoral sau de acțiuni violente.
România, fiind un stat membru al Uniunii Europene de aproape 18 ani, impune standarde mai ridicate în ceea ce privește respectarea drepturilor fundamentale, inclusiv dreptul la vot și dreptul de a fi ales.
Șoșoacă a fost percepută ca o încălcare a principiilor statului de drept
Spre deosebire de Moldova, unde s-a demonstrat respectul pentru dreptul de a fi ales, chiar și în contextul unor măsuri restrictive, interzicerea lui Șoșoacă a fost percepută ca o încălcare a principiilor statului de drept. Aceasta a generat un val de critici privind direcția democratică a României. De exemplu, anularea candidaturii lui Igor Munteanu s-a bazat pe nereguli tehnice legate de semnături, nu pe motive politice directe.
„În Moldova a picat o lege la Curte, lege care interzicea unor politiceni din cadrul partidelor lui Shor să candideze. În oglindă cu România, este exact invers. Acolo s-a respectat dreptul unui om de a fi ales.
În Moldova, la aceste alegeri, a fost scos din cursă un candidat, Igor Munteanu, dar pentru că nu au fost respectate prevederile privind semnăturile. Apropos, în Moldova există un sistem care scanează semnăturile strânse de candidați și le elimină pe cele în care sunt date false, incorecte ”, precizează consultantul politic Cristian Hrițuc.
Moldova o mentalitate post-sovietică, România un parcurs european mai lung
Politicienii din Moldova se confruntă cu o mentalitate și o istorie post-sovietică care complică procesul de tranziție democratică. Războiul hibrid și influența Rusiei exacerbează dificultățile guvernării și ale consolidării instituțiilor democratice.
În contrast, România, având un parcurs european mai lung, este așteptată să respecte standardele democratice și să asigure un climat politic în care orice actor, indiferent de orientarea sa, să aibă dreptul să participe la alegeri. Comportamentele autoritare, cum ar fi interzicerea candidaților, sunt percepute ca regresive și inacceptabile.
În concluzie, diferențele dintre cele două cazuri subliniază nu doar provocările unice cu care se confruntă Moldova în procesul său de democratizare, ci și așteptările mai ridicate pe care comunitatea internațională le are de la România ca membru al Uniunii Europene. În timp ce Moldova se luptă cu influența externă și instabilitatea internă, România trebuie să își mențină și să își consolideze standardele democratice pentru a evita regresiile către autoritarism.
