Primele 12 luni de la lansarea Pilonului II al sistemului de pensii au adus scăderea numărului de fonduri, dar şi discrepanţe foarte mari între rezultatele raportate de administratorii rămaşi pe piaţă.
De la semnarea primelor contracte de aderare la fondurile de pensii autorizate pe Pilonul II a trecut mai bine de un an, iar de la investirea primelor contribuţii s-au scurs circa patru luni. Aderarea la aceste fonduri de pensii este obligatorie pentru angajaţii cu mai puţin de 35 de ani şi facultativă pentru cei care au între 35 şi 45 de ani.
De pe piaţă au ieşit patru fonduri, iar între randamentele raportate de fondurile active sunt diferenţe semnificative. De exemplu, -2,15% în cazul fondului BCR şi aproape 7% în cazul celui al ING, diferenţele adåncindu-se de la o lună la alta. Aceasta, în condiţiile în care majoritatea sumelor administrate de fonduri sunt plasate în titluri de stat, obligaţiuni şi depozite. La sfårşitul lunii august, peste 95% din sume erau plasate în astfel de instrumente, potrivit unui comunicat al Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP).
„Diferenţele sunt cauzate de mai mulţi factori. Cel mai important este expunerea foarte diferită pe acţiuni cu care s-a plecat la drum – unii administratori au făcut plasamente mai mari pe acţiuni, iar din luna mai, valoarea acestora a scăzut în continuu“, afirmă directorul de investiţii al Allianz-Ţiriac. O a doua cauză a diferenţelor semnificative dintre randamentele raportate ţine şi de modul în care este calculat activul net de către fonduri. „La început, au fost nişte diferenţe cauzate de un mod mai puţin optim de evaluare a unor instrumente“, spune Boboc, adăugånd că acesta este unul dintre subiectele de discuţie ale unei comisii specializate din cadrul Asociaţiei pentru Pensiile Administrate Privat cu Comisia de Supraveghere a Pensiilor Private.
Potrivit unor surse din piaţă, randamente mari au fost raportate în principal prin aplicarea unor metode diferite de calcul a activului net în cazul obligaţiunilor cu discount. Mai precis, discountul este inclus în activul net, iar astfel valoarea unităţii fondului de pensii creşte, concomitent cu randamentul. Reglementarea la care lucrează în prezent CSSPP va avea ca efect reducerea acestor diferenţe, dar nu imediat.
În altă ordine de idei, discuţiile cu Comisia mai vizează şi limitările legislative referitoare la investiţii pe care administratorii fondurilor trebuie să le respecte. Cele mai multe discuţii din această categorie au vizat limitarea expunerii investiţiilor în unităţi ale fondurilor mutuale la maximum 5%. Reprezentanţii administratorilor nu au cerut ridicarea acestei limite la un anumit procentaj. „Doar am transmis că limitarea la 5% este mult prea conservatoare“, spune Boboc, argumentånd că aceste instrumente sunt mult mai lichide decåt altele – titlurile de stat, de exemplu.
13 fonduri au rămas în joc
La sfårşitul lunii august, numai 0,41% din sumele investite de administratori erau plasate în fonduri mutuale, acesta fiind instrumentul cu cel mai mic success. Concomitent cu scăderea Bursei, şi atractivitatea acţiunilor a scăzut, ponderea plasamentelor realizate de fonduri în acţiuni reducåndu-se de la 5,66%, în iulie, la 4,2%, în august.
Săptămåna trecută grupul BCR a anunţat că a demarat procesul de achiziţie a acţiunilor fondului de pe Pilonul II al Omniasig, cele două fonduri urmånd să fuzioneze după obţinerea aprobărilor necesare. Revista Capital a scris încă din luna mai a acestui an despre această fuziune.
Fondul Omniasig avea, la sfårşitul lunii august, aproape 55.000 de clienţi pentru care administra contribuţii, în timp ce fondul BCR avea peste 113.000 de astfel de clienţi. Numărul clienţilor cu contribuţii este mai mic decåt numărul total de clienţi. Acţionarul majoritar al fondului Omniasig, TBIH, anticipează, într-un comunicat de presă, că va încasa în urma acestei tranzacţii 12 milioane de euro. Suma arată că BCR a plătit 208 euro pe client, fondul Omniasig avånd circa 63.000 de participanţi, potrivit comunicatului remis de acţionarul majoritar.
În urma acestei fuziuni, pe piaţă vor rămåne 13 fonduri de pensii administrate privat. Pe Pilonul II au intrat iniţial 18 fonduri, iar patru dintre acestea s-au retras înainte de începerea încasării contribuţiilor. Cele patru fonduri se situau chiar în coada clasamentului realizat în funcţie de numărul de clienţi adunaţi – între 194 şi 1.884 de clienţi. Fondurile au luat decizia de a ieşi de pe piaţă tocmai din cauza numărului mic de clienţi şi au făcut mişcarea înainte de sfårşitul lunii mai, cånd au fost virate primele contribuţii către administratorii din Pilonul II.
«Diferenţele între randamentele obţinute sunt cauzate de mai mulţi factori. Cel mai important este expunerea foarte diferită pe acţiuni cu care s-a plecat la drum.»
Dorin Boboc, director de investiţii Allianz-Ţiriac
