Au început negocierile pentru noul Contract colectiv de muncă la nivel naţional. Creşterea salariului minim şi eliminarea confuziilor privind concedierile sunt principalele modificări aşteptate.
În 2010 expiră Contractul colectiv de muncă unic la nivel naţional (CCMN), document care, alături de Codul muncii, reprezintă principalul instrument juridic căruia i se supune piaţa muncii. Aşadar, până în decembrie, sindicatele, patronatele şi Ministerul Muncii trebuie să ajungă la un acord în privinţa modificării actualului document.
Ce se va schimba, aşadar, odată cu intrarea în vigoare a noului act? „În primul rând, este vorba de politica salariului minim. Vreau să ne asigurăm că, în cinci ani, salariul minim va reprezenta jumătate din valoarea salariului mediu pe economie. Prin urmare, în CCMN va trebui trecută o prognoză a salariului minim pe următorii ani, chestiune care va fi benefică pentru toată lumea, inclusiv pentru angajatori, care îşi vor putea realiza proiecţiile de buget anual în funcţie de acest indicator. Evident, va exista o posibilitate de corecţie a acestui cuantum, fiindcă nu vrem să sărim calul“, spune liderul Cartel Alfa, Bogdan Hossu. În momentul de faţă, salariul minim brut este de 600 de lei în mediul privat şi de 705 lei în sectorul public, în timp ce salariul mediu brut era în luna februarie de 1.940 de lei.
Angajaţii buni, la coadă
Una dintre cele mai controversate prevederi din actuala versiune a CCMN, a cărei aplicare a generat dispute acute mai ales de la debutul crizei economice, este articolul 81. Acesta se referă la ordinea de prioritate şi criteriile minime care trebuie avute în vedere în situaţia reducerilor de personal. Potrivit Anei-Maria Mincu, avocat senior în cadrul companiei Boştină şi Asociaţii, textul articolului „nu face distincţie între reducerile de personal ca urmare a concedierilor individuale şi reducerile de personal ca urmare a concedierilor colective. Este necesară clarificarea şi menţionarea în mod expres a cazurilor în care se aplică“. Mai mult, aplicarea de către angajatori a criteriilor prevăzute de acest text „i-a obligat să concedieze unii salariaţi pe care ar fi preferat să îi păstreze pentru că erau performanţi. Astfel, între criteriile minime de care trebuie să ţină cont angajatorul atunci când face concedieri ar trebui introdus şi acela al competenţei profesionale“, continuă Ana-Maria Mincu. Ea admite însă că, în timp ce prima recomandare are mari şanse să fie acceptată, cu cea de-a doua va fi mai dificil, întrucât sindicatele vor insista asupra sporirii acordării de protecţie persoanelor cu situaţie vulnerabilă (a acelora cu copii în întreţinere, de exemplu).
În altă ordine de idei, Cătălin Micu, avocat senior la compania Zamfirescu Racoţi Predoiu (ZRP), spune că „ar fi lăudabil să se ajungă la un consens privind criteriile de determinare a aptitudinilor profesionale ale angajaţilor asupra cărora planează bănuiala că nu întrunesc condiţiile de pregătire profesională solicitate de postul pentru care au fost numiţi. Alt aspect ar putea fi introducerea unor măsuri menite să diminueze stresul la locul de muncă, prin instituirea unor reguli cu caracter restrictiv faţă de angajator.“
10 este numărul estimat al articolelor din CCMN care vor fi schimbate în noua versiune. Majoritatea vor fi în beneficiul angajatorilor
