România se confruntă cu ”o provocare complexă”, prin combinaţia dintre lipsa de eficienţă a sistemului de sănătate şi subfinanțarea cronică a acestuia. Chiar și așa, este de părere Pascal Prigent, numit anul acesta director general al producătorului de medicamente GlaxoSmithKline (GSK) România, piața locală este ”extrem de interesantă”, o piață a ”contrastelor”. Cum arată tabloul românesc al pieței de medicamente și la ce să ne așteptăm? Prigent oferă câteva răspunsuri detaliate într-un dialog cu Capital.
Capital: Cum vedeți piața farmaceutică românească după zece luni de când ați fost numit director general al GSK România?
Pascal Prigent: După zece luni petrecute în România, pot spune cu siguranță că piaţa locală este extrem de interesantă, fiind, practic, o piață a contrastelor. Pe de o parte, este imprevizibilă şi foarte volatilă, o piaţă în care nu știi niciodată ce va urma. Drept urmare, este destul de dificil pentru un business să crească și să își facă planuri de viitor. Pe de altă parte, există și multe oportunităţi prin care poţi face diferenţa. Principalii indicatori privind sănătatea sunt îngrijorători: de exemplu, speranța de viață în România este cea mai mică din UE. Rata mortalității infantile, de asemenea, este mai mare în România decât în toate statele Uniunii Europene. Această situaţie este cauzată, în parte, de investițiile scăzute în sănătate – procentul din PIB alocat sistemului sanitar din România fiind de doar 3,8%, fapt care ne plasează sub media europeană (de 7 – 8%) și chiar sub cea din Africa (de 5,9%). Există nevoi medicale nesatisfăcute și, prin urmare, o oportunitate clară de creștere pentru industria farmaceutică.
Capital: Care credeți că sunt problemele pe acest segment, la nivel local?
Pascal Prigent: România se confruntă cu o provocare complexă, prin combinaţia dintre lipsa de eficienţă a sistemului de sănătate şi subfinanțarea cronică a acestuia. Aceasta dă naștere unei dileme de tipul “oul sau găina”: problema eficienței trebuie rezolvată înainte de a crește finanțarea sau trebuie, mai întâi, să aloci fondurile necesare? Realitatea este că cele două trebuie făcute concomitent. Dacă mai întâi suplimentezi bugetul, fără a crește eficiența sistemului, atunci banii vor fi irosiți. Dar, dacă îți dorești să ai un sistem eficient înainte de a face investiţii, pierzi prea mult timp, iar acest lucru are consecințe importante asupra pacienților români, care nu pot avea, în această perioadă, acces la medicamente inovatoare si la asistenţă medicală la cele mai înalte standarde de calitate. Problema nu este una simplă, iar industria poate și vrea să ia parte la soluționarea sa. Industia poate ajuta la finanţarea sistemului, dar trebuie să fim atenți să nu abordăm situația prea simplist. Să luam drept exemplu taxa clawback. În forma sa curentă, această taxă cere industriei farmaceutice să acopere integral diferența dintre consumul efectiv de medicamente și bugetul alocat. Pentru autorități, aceasta reprezintă pasarea integrală a responsabilităţii către un alt actor al sistemului de sănătate. Industria nu-și poate permite să scrie un cec în alb și să finanțeze 100% un decalaj asupra căruia nu are niciun control. Industria farmaceutică nu stabilește bugetul alocat sănătăţii și nu are control asupra consumului de medicamente. Există o percepție eronată conform căreia activitatea de marketing stimulează consumul de medicamente și, astfel, industria ar influenţa acest consum. Trebuie însă să ținem minte că oamenii cumpără medicamente doar atunci când sunt bolnavi şi că nu activităţile de marketing sunt cele care îmbolnăvesc oamenii.
Capital: Cum este legislația în România?
Pascal Prigent: În prezent, producătorii de medicamente finanțează deja într-o mare măsură întregul sistem românesc de sănătate. În timp ce în România legislaţia impune alinierea la cel mai mic nivel din Europa pentru medicamentele cu reţetă, producătorii suportă în acelaşi timp şi cele mai lungi termene de plată din Europa (stabilite prin lege la 210 zile şi ajunse în practică la 330 de zile). În plus, deși companiile farmaceutice inovatoare au nevoie să aibă noi produse pentru a evolua, în ultimii 3 ani niciun produs nou nu a devenit accesibil pe scară largă pacienților din România, lista de medicamente compensate nefiind actualizată din 2008. Drept urmare, pacienții români nu au acces la un număr de peste 100 de produse inovatoare ce așteaptă actualizarea listei de medicamente compensate. Pentru companiile de medicamente inovatoare, acesta este un mediu cu o serie importantă de provocări, iar taxa clawback se adaugă tuturor acestor probleme.
Capital: Ce schimbari prevedeți în piață, în viitorul apropiat?
Pascal Prigent: Piața românească are nevoie să îşi recâştige accesul la inovație. Din 2008, lista de medicamente compensate nu a fost actualizată, ceea ce înseamnă că toate produsele lansate de atunci nu sunt încă accesibile majorității românilor. Vorbim despre aproximativ 130 de medicamente diferite, ce reprezintă întregul rezultat al inovaţiei în medicină din ultimii ani. Consider că este extrem de important să actualizăm această listă, deoarece România nu poate continua să fie exclusă de la cele mai noi progrese din domeniul medical. Înțeleg provocările bugetare, dar trebuie să luăm în considerare că acele noi produse nu sunt întotdeauna mai scumpe decât cele vechi. Câteodată, ele sunt mai ieftine sau permit economii substanțiale în utilizarea resurselor financiare. GSK consideră că trebuie să deblocăm situația actuală şi suntem deschişi la dialog cu autoritățile pentru a accelera accesul la inovație al pacienților români. Am văzut multe abordări inovative ale acestei scheme în întreaga Europă, de ce nu ar fi posibil și în România?
Capital: Este necesară creșterea segmentului de medicamente generice?
Pascal Prigent: Am asistat la multe discuții în ultima perioadă despre necesitatea creşterii segmentului medicamentelor generice faţă de cele inovatoare. Raţionamentul din spatele acestei afirmaţii se bazează pe faptul că medicamentele inovatoare ar fi scumpe, în vreme ce genericele sunt ieftine și atunci trebuie să folosim mai multe produse generice. Trebuie să spun, din nou, că aceasta este o abordare mult prea simplistă. În primul rând, nu există nicio opoziție între medicamentele inovatoare și cele generice. GSK comercializează ambele tipuri de medicamente și mulți dintre jucătorii importanți au aceeași abordare. De fapt, un astfel de raţionament nu ia în calcul faptul că medicamentele inovatoare și cele generice sunt complementare, nu se exclud reciproc. Pentru ca inovația să continue, trebuie să existe medicamente generice. De ce? Deoarece, pentru a plăti pentru inovație (pentru a finanța costul cercetării și dezvoltării), trebuie să dispui de resurse importante. Genericele înlocuiesc produsele inovatoare care și-au pierdut brevetele şi creează spațiul necesar în buget pentru a plăti inovația. Nu se poate realiza finanțarea inovației fără generice și, prin urmare, medicamentele inovatoare au nevoie de cele generice. În același timp, genericele au nevoie de produse inovatoare pentru că un medicament generic are aceeaşi moleculă ca un produs inovator ce și-a pierdut brevetul. Dacă inovația este oprită, nu vor mai exista produse care să devină generice. Pentru mine, între un medicament inovator și unul generic există o relaţie simbiotică, cele două fiind în stadii diferite ale ciclului de viață. Un produs inovator este un viitor medicament generic, iar un generic este un fost medicament inovator.
Capital: Care este problema genericelor?
Pascal Prigent: În România, problema produselor generice nu constă atât în faptul că acestea trebuie să fie folosite mai mult, pentru că deja nivelul de utilizare al acestora este mai mare decât în majoritatea țărilor europene (70% din piaţa de medicamente este deţinută în prezent de generice, ceea ce plasează România pe primul loc între 18 ţări europene – conform WHO, PPRI, GOHI). Problema este că, în anumite cazuri, cel mai bine vândut medicament generic nu este neapărat şi cel mai ieftin. Astfel, există prețuri medii ale genericelor care nu se află la nivelul potrivit și, de aceea, nu se economisește în măsura în care s-ar dori. În mediul economic actual, sistemul de sănătate nu își poate permite să fie ineficient și, astfel, cred că cea de-a doua provocare pe care o vom observa în piață se referă la creșterea utilizării medicamentelor generice și alinierea în mod concomitent a prețurilor acestora. În concluzie, sper ca schimbările din piață să fie reprezentate de actualizarea listei de compensare, permițând astfel accesul a mii de români la medicamente ce le pot salva viața și la cele mai recente progrese din domeniul științei. În acest context, Guvernul a implementat deja o schimbare legislativă referitoare la lista de medicamente aflate în cadrul programelor naţionale de sănătate, rezultatul fiind creşterea utilizării genericelor şi generarea de economii la bugetul alocat medicamentelor utilizate în programele naţionale. În continuare, ceea ce este important e să ne asigurăm că sunt preferate produsele prin care se realizează cele mai multe economii şi că aceste economii nu se realizează în detrimentul medicamentelor inovatoare.
Capital: În ceea ce privește GSK, câte produse vor fi lansate până la sfârșitul anului și câte se vor regăsi pe piața locală?
Pascal Prigent: În primul rând, trebuie să spun că fiecare produs comercializat de GSK oriunde în lume este adus şi în România. Nu avem o ofertă diferită pentru piața românească, deoarece credem cu tărie că, dacă am dezvoltat medicamente care pot salva vieți, acestea trebuie să fie disponibile pentru fiecare pacient. În acest moment, în România avem un portofoliu care cuprinde peste 80 de branduri în 150 de forme de prezentare, dar și un portofoliu de vaccinuri pediatrice, cu peste 10 vaccinuri care previn boli grave, ce pot afecta viaţa oamenilor. Avem produse în 13 dintre cele mai importante arii terapeutice: vaccinuri, pandemie și oncologie, HIV/SIDA, boli respiratorii, tromboză, cardiologie, dermatologie, sistemul nervos central, hematologie, boli infecțioase, urologie și boli scheletice sistemice (osteoporoza). În ceea ce privește noile medicamente, toamna trecută am lansat un produs în aria urologiei precum și portofoliul de produse cosmetice al Stiefel, companie parte a GSK. Anul acesta am adăugat produse noi în portofoliul Stiefel. În același timp, anul acesta am lansat, în parteneriat cu Amgen, un nou produs în aria osteoporozei. De asemenea, în viitorul apropiat vom lansa un tratament pentru epilepsia rezistentă și un altul împotriva lupusului. În ceea ce privește vaccinurile, în următorii câțiva ani vor urma câteva lansări importante. Avem numeroase produse care se află în stadii avansate de dezvoltare. În același timp, derulăm o serie de programe împreună cu Salvați Copiii România (proiectul ”Fiecare copil contează”, al cărui scop este reducerea mortalității infantile și îmbunătățirea calității vieții copiilor români cu vârste de până la 5 ani), cu United Way România și cu Hospice Casa Speranței.
Capital: Pe viitor, luați în considerare posibilitatea de a investi într-o nouă unitate de producție?
Pascal Prigent: Fabrica noastră din Brașov este o organizație care a trecut prin schimbări substanțiale în ultimii ani – de la o fabrică ce producea în principal medicamente generice pentru piața locală la una care respectă bunele practici de fabricare și care exportă aproape jumătate din producția sa către 50 de țări. Suntem prezenți în România de peste 20 de ani și am investit aici 100 de milioane de dolari. De asemenea, tocmai ce am anunțat o altă investiție într-un nou laborator, care va fi finalizat în trimestrul al doilea al anului 2012. Vrem să creștem în continuare producția, bazându-ne pe investițiile importante pe care le-am făcut deja în fabrică. În total, la Brașov se produc 16 mărci de medicamente.
Capital: Care este cifra din vânzări cu care estimați să încheiați 2011?
Pascal Prigent: În 2010 am înregistrat vânzări în valoare de 137,1 milioane de euro (577 milioane de lei, conform Cegedim), o creștere de 12,5% în euro comparativ cu 2009 (și de 11,6% în lei comparativ cu același an). Încă nu putem face comentarii în ceea ce privește 2011 şi este dificil să facem previziuni întrucât mediul nu este unul predictibil.