La prima vedere sunt identice. Cei care au minime cunoştinţe, le recunosc după dimensiuni: plasmele au peste 40 de inci, iar LCD-urile, sub 40. Pe măsură ce tehnologia avansează, această delimitare dispare. Se va ajunge la un război direct? Lună de lună, atât retailerii, cât şi producătorii anunţă creşteri spectaculoase ale vânzărilor de plasme şi LCD-uri. Dacă în cazul monitoarelor tubul catodic a dispărut deja de pe piaţă, în cazul televizoarelor, el reprezintă înc
La prima vedere sunt identice. Cei care au minime cunoştinţe, le recunosc după dimensiuni: plasmele au
peste 40 de inci, iar LCD-urile, sub 40. Pe măsură ce tehnologia avansează, această delimitare dispare. Se va ajunge la un război direct?
Lună de lună, atât retailerii, cât şi producătorii anunţă creşteri spectaculoase ale vânzărilor de plasme şi LCD-uri. Dacă în cazul monitoarelor tubul catodic a dispărut deja de pe piaţă, în cazul televizoarelor, el reprezintă încă circa 90 de procente, diferenţa aparţinând LCD-urilor şi plasmelor. Iar specialiştii estimează că în aproximativ cinci ani procentajele se vor inversa. Şi totuşi, câţi dintre cumpărători ştiu într-adevăr care este diferenţa dintre cele două noi tehnologii?
În cazul plasmelor, imaginea este creată de electricitatea care „aprinde“ gazul din fiecare celulă (cu dimensiuni extrem de mici) care se află în display, între două panouri de sticlă, fiecare celulă „dobândind“ o altă culoare. LCD-ul este un display făcut dintr-un număr de pixeli monocromi aranjaţi în faţa unei surse de lumină. Are nevoie de mai puţină electricitate, deci tehnologia este preferată pentru produsele ce funcţionează pe bază de baterii.
„În mod tradiţional, LCD-urile erau folosite pentru ecrane mai mici, în timp ce plasmele erau preferate pentru ecranele mai mari“, explică Dragoş Tudor, specialist în marketing şi comunicaţii la Philips România. Astăzi însă, LCD-urile sunt tot mai folosite şi la ecrane de mari dimensiuni. El spune că deşi costurile sunt totuşi mai ridicate decât în cazul plasmelor, diferenţele de cost sunt compensate de performanţele mai bune ale tehnologiei LCD.
Jae Cheon Park, directorul general al Samsung Electronics România, spune că din punctul de vedere al utilizatorului final, cele două tipuri de televizoare prezintă deosebiri majore. „Televizoarele cu plasmă oferă un negru mai fidel“, explică Park. „Asta înseamnă un contrast mai mare în cadrul scenelor colorate intens sau în filme. În plus, ecranele cu plasmă au unghiuri de vizualizare mai bune. Dar cele cu cristale lichide au o rezoluţie nativă mai mare decât cele cu plasmă şi consumă mai putină energie.
{i Han Khyu, preşedintele LG Electronics România, crede că din punctul de vedere al clarităţii imaginii, plasmele sunt mai performante, iar în cazul LCD-urilor, timpul de răspuns (uneori mai lent) este un factor negativ. „Dar tehnologiile au avansat mult şi astăzi aceste diferenţe nu mai sunt atât de evidente“, completează el. „Plasmele sunt mai populare în cazul ecranelor mai mari, în timp ce consumatorii care îşi doresc ecrane mici şi claritate mare se îndreaptă spre LCD-uri. Cu cât producţia de masă creşte, costurile de producţie se diminuează, iar preţurile la vânzare scad. {i vor mai scădea“.
Directorul Samsung exemplifică evoluţia preţurilor, spunând că în 2005, preţul pentru LCD-urile cu diagonală de 40 de inci a scăzut cu 36%, mai mult decât cel pentru plasme (31%). „În România, preţurile sunt încă sensibil mai mari decât pe alte pieţe din cauza nivelului de taxe foarte ridicat. Estimăm însă că şi pe piaţa românească preţurile ecranelor LCD şi plasmă vor scădea în viitor, datorită faptului că, odată cu intrarea în Uniunea Europeană, taxele vamale pentru electrocasnice se vor diminua simţitor“, spune Park.
{i, cu toate acestea, nu preţul este cel care are cea mai mare influenţă în procesul de decizie. „Cumpărătorii deţin din ce în ce mai multe informaţii şi, ceea ce este mai important, au şi preferinţe“, spune Dragoş Tudor. „O parte preferă imaginea mai „caldă“, mai naturală a display-urilor cu plasmă, în timp ce alţii sunt mult mai atraşi de perfecţiunea imaginii LCD-urilor“. El completează spunând că în condiţiile în care şi-au manifestat preferinţa pentru una dintre cele două tehnologii, este puţin probabil ca preţul să poată schimba decizia de a achiziţiona un produs cu tehnologia dorită.
Dezavantaje
• Sunt fragile, făcând dificile transportul şi instalarea
• Sunt mai scumpe decât LCD-urile
• Display-ul este mai strĂluctior în primele 2.000 de ore de funcţionare, apoi slăbeşte
• Sunt rentabile la dimensiuni de peste 40 de inci, din acest punct de vedere fiind inaccesibile
locatarilor din apartamentele mici
Avantaje
• Uşor de manevrat şi montat pe perete datorită greutăţii mici
• Dimensiuni maxime mai mari decât în cazul LCD-urilor
• Timp de rĂspuns mai rapid decât în cazul LCD-urilor, deşi acestea din urmă se îmbunătăţesc rapid
• Negrul este mai fidel în cazul plasmelor. Asta înseamnă un contrast mai mare în cadrul scenelor colorate sau în filme, dar LCD-urile se îmbunătăţesc şi din acest punct de vedere
• Unghiuri de vizualizare mai bune decât în cazul LCD-urilor, care sunt mai pretenţioase din acest punct de vedere
Dezavantaje
• unghiul de vizibilitate este redus, limitând astfel numărul de persoane care pot vedea în acelaşi timp
imaginile
• sunt mai fragile decât televizoarele cu tub catodic, iar ecranul este mai vulnerabil
• există pericolul apariţiei „pixelilor morţi“
• ecranele se găsesc într-o mare varietate de dimensiuni, dar mai mici decât în cazul plasmelor, al căror record este de 100 de inci
Avantaje
• Durata de utilizare este mai mare decât în cazul plasmelor
• Rezoluţie nativă mai mare decât a ecranelor cu plasmă
• ConsumĂ mai puţină energie, fiind preferate nu doar pentru televizoare, ci şi pentru produse ce sunt alimentate de baterii
• Şi luminozitatea se poate diminua în timp, dar defectul este remediabil. În schimb, o plasmă ajunge la sfârşitul vieţii sale când luminozitatea scade până la un anumit punct (durata de viaţă este însă estimată la 6.000 de ore de funcţionare)