"Am fost puşi în infrigement pe anumite articole din această lege. Chiar astăzi noi cei de la MADR trebuie să emitem un răspuns către MAE vizavi de punctul de vedere pe această lege. Vineri, 17 martie, se formează grupurile de lucru pentru dezbaterea acestei legi. Noi suntem în continuare de acord în susţinerea punctului de vedere cu acel 51% produse româneşti pe rafturile retailerilor. Pe articolul care prevedea realizarea unei cifre de afaceri de 2 milioane de euro a comerciantului trebuie să vedem cum o gândim, s-ar putea să modificăm acest articol. După dezbaterile interministeriale şi după ce Parlamentul va lua o hotărâre în cel mai scurt timp veţi vedea şi răspunsul nostru", a declarat Floricel Maricel Dima, subsecretar de stat MADR
Legea 321, astăzi se discută în Comisia pentru Agricultură din Parlament. Ne încurcăm în definiţii., trebuie să fim puţini mai fermi, prea ne lăsăm călcaţi în picioare. În alte ţări autorităţile sunt mai prompte, a spus şi Laurenţiu Baciu, preşedinte LAPAR.
UPDATE: Supermarketurile nu vor mai asigura spaţii speciale pentru produsele româneşti
Marile magazine nu mai sunt obligate să vândă produsele româneşti în spaţii speciale şi nu trebuie să mai achiziţioneze marfă pe lanţul scurt, ci prin parteneriat direct, acestea fiind câteva propuneri agreate miercuri de Comisia pentru Agricultură de la Camera Deputaţilor ca modificări la legea privind comercializarea produselor româneşti.
Comisia pentru Agricultură a dezbătut o sesizare a Comisiei Europene cu privire la legea amintită şi a făcut mai multe propuneri, urmând ca săptămâna viitoare să decidă cu privire la modificările ce vor fi aduse legii.
"Este vorba despre o sesizare, notificare, de la Comisia Europenă pe care astăzi am dezbătut-o cu toţi beneficiarii prevederilor legii privind comercializarea produselor româneşti. Unul dintre lucrurile cerute de Comisia Europeană, pe care l-am eliminat, este cel cu spaţii de vânzare stabilite concret pentru firmele româneşti, ceea ce se face oricum în lanţurile comerciale. Sunt vizibile reclamele care duc spre aceste rafturi de vânzare distincte. Un alt lucru care a deranjat a fost acel termen 'lanţ scurt' care, din păcate, se regăseşte în legislaţia europeană şi trebuia înlocuit. Am avut mai multe propuneri, iar una se referea la acel parteneriat, care a fost acceptată în mare parte acum. Cei mai mulţi dintre cei care au participat la discuţie au acceptat varianta de parteneriat între market şi producător, care pare mult mai corectă. Până acum magazinele erau obligate să cumpere de pe lanţul scurt produse, adică din apropiere, nu prin două- trei mâini, ca să traducem. Lanţul scurt înseamnă direct, între producător şi mine", a declarat preşedintele Comisiei pentru agricultură de la Camera Deputaţilor Ioan Munteanu, după şedinţă.
El a adăugat că o altă cerinţă a CE a fost eliminarea din lege a prevederii potrivit căreia supermarketurile sunt obligate să achiziţioneze 51% din produsele alimentare prin lanţ scurt, dar comisia preferă să păstreze acest procent.
