Peste 720 de milioane de lei va investi Depogaz, în următorii patru ani, în modernizarea și extinderea capacităților de depozitare a gazelor naturale. Pentru 2018 sunt alocate investiții de circa 50 milioane de lei. Sursele de finanțare sunt proprii, dar și fonduri europene. Planurile de dezvoltare merg în paralel cu construcția BRUA, proiect în care Transgaz a obținut o finanțare de 180 de milioane de euro, circa 40% din valoarea totală a proiectului.

Capital: Pe cine deservește Depogaz?
Bogdan Stănescu: Compania, proas­păt înființată sub umbrela Romgaz, oferă servicii de înmagazinare pentru toți paticipanții pieței de gaze din România, nu numai pentru Romgaz. Investim în extinderea acestui serviciu și am inclus în planul de investiții 2018-2022 al instituției posibilitatea de a oferi servicii de înmagazinare și pentru piața externă.

Capital: Care este capacitatea Depogaz de depozitare? Ar putea România, cu capacitățile disponibile astăzi, să devină un Hub regional?
B.S.: Există multe avantaje pe care țara noastră le are și de care trebuie să profităm. Piața gazelor naturale din România este o piață relativ matură și una dintre cele mai dezvoltate la nivelul european în ceea ce privește consumul anual, rezervele disponibile și infrastructura de transport, distribuție și înmagazinare subterană a gazelor naturale. Totodată, România se numără printre puținele state europene cu un grad redus al dependenței de sursele externe de gaze naturale, cea mai mare parte a consumului de gaze naturale fiind acoperită din producția internă.
Capacitatea actuală de depozitare a Depogaz este de 2,800 miliarde mc. De altfel, avem o strategie de creștere a capacităților de depozitare, începând din acest an și până în 2022, prin care capacitatea de înmagazinare să crească cu un miliard de metri cubi de gaze, astfel încât România să devină HUB regional. Mărirea de capacitate urmează a fi făcută ținând cont de gazele din Marea Neagră (depozite pretabile Ghercești + 500 milioane mc, Sărmășel + 600 milioane mc).

Capital: Ați vorbit despre planuri de extindere și despre investiții? Despre ce bani este vorba ?
B.S.: Noile reglementări cer țărilor UE să conlucreze în sensul identificării potențialelor pericole în aprovizionarea cu gaze naturale și să agreeze acțiunile comune care pot preveni sau elimina consecințele întreruperii alimentării cu gaze. Scopul, în final este să reducem dependența de sursele externe, respectiv față de Rusia. Capacitatea de înmagazinare subterană a gazelor naturale este asigurată în România prin intermediul a șapte depozite cu o capacitate activă totală de 33,93 TWh pe ciclu de înmagazinare.
Șase din ele aparțin Depogaz, care deține 90% din capacitatea totală de înmagazinare, și Depomureș, care operează depozitul de înmagazinare subterană a gazelor naturale Târgu Mureș. Avem astfel cinci priorități majore: modernizarea depozitelor de înmagazinare în scopul creșterii capacității de livrare zilnică a gazelor; creșterea capacității, creșterea flexibilității, creșterea gradului de siguranță la exploatare și operare a sondelor în depozite, și nu în ultimul rând, transformarea unui depozit de înmagazinare într-unul de operare multiciclu. În total, investim 723 milioane de lei, până în 2022. În 2018, investim 50 milioane de lei. Sursele de finanțare sunt cele proprii, parțial, dar și prin atragerea de fonduri europene.

Capital: Vin tot mai multe de­clarații din partea unor oficiali din Ungaria cu privire la capacitatea României de stocare. Ce lămuriri sunt necesare?
B.S.: Nu comentez declarații cu tentă politică care vin fie din afara granițelor, fie din interiorul granițelor. Pot doar să fac referire din nou la planul de investiții al companiei Depogaz. Capacitatea de ocupare a depozitelor din România este situată la 70 % din capacitatea tehnică actuală. Pot spune doar că, până în 2022,  capacitatea active va crește de la 2800 mil. mc/ciclu la 4.070 mil. mc/ciclu. După finalizarea acestor investiții, consider că România, din 2022, va putea oferi servicii de înmagazinare și pentru țările vecine. Din acest punct de vedere, România are avantaje strategice fantastice în această zonă.

Capital: Cum se pregătește Depogaz pentru finalizarea gazoductului BRUA?
B.S.: Din punct de vedere al depozitării, Depogaz are program de dezvoltare astfel încât să poată prelua cantități de gaze din BRUA. Conducta, care va avea o lungime de 479 KM numai pe teritoriul României, este primul proiect regional major în domeniul transportului de gaze în care țara noastră este implicată. În paralel, se va finaliza și proiectul South Stream, care va duce gazele rusești direct spre Europa de Vest, lăsând ușor descoperită partea de Est a continentului, inclusiv România. Pe de altă parte, noile exploatări din Marea Neagră trebuie să aibă piață de desfacere. Toate planurile de modernizare și extindere ale Depogaz iau în calcul întreg acest context regional, dezvoltând depozitele existente sau creând alte depozite pe traseul conductei BRUA. În acest sens, Depogaz demarează studii geologice pe zona conductei BRUA, în perimetre care ar putea fi transformate în depozite de înmagazinare (perimetre posibile: Doba – Slatina, Hurezani, Piscu Stejari, Bibești).

Capital: Ce se întâmplă după 2022?
B.S.: Depogaz are deja planificată strategia de extindere și modernizare pentru următorii 20 de ani. În afară de strategia 2018-2022 avem și o strategie pe perioada 2018-2037, la finalul căreia capacitatea activă totală va fi de aproximativ 4,5 miliarde mc, capacitatea de injecție de 32 milioane mc/zi și capacitate maximă de extracție de 50 milioane mc/zi. Luând în calcul consumul zilnic într-o zi geroasă în România de cca 70 milioane mc/zi, rezultă faptul că Depogaz va asigura independența din punct de vedere energetic a României, putând juca un rol important în zona de S-E a Europei.

 

Acest articol a fost publicat în numărul 28 al revistei Capital, disponibil la chioşcuri în săptămâna 16 – 22 iulie 2018