Daca la data blocarii activitatii FNA (5 iunie 2000), activul declarat al fondului era de 118 miliarde lei, patru luni luni mai tirziu, auditorul Arthur Andersen, mandatat sa evalueze situatia FNA i perioada 1 februarie 1999 - 31 august 2000, constata ca lucrurile stau cu totul altfel. Conform firmei auditoare, la 31 august, data icheierii bilantului, din cele 118 miliarde lei declarate de SOV Invest existau i realitate i diferite forme (lichiditati, actiuni, datorii de icasat etc.), doar 63.778
Daca la data blocarii activitatii FNA (5 iunie 2000), activul declarat al fondului era de 118 miliarde lei, patru luni luni mai tirziu, auditorul Arthur Andersen, mandatat sa evalueze situatia FNA i perioada 1 februarie 1999 – 31 august 2000, constata ca lucrurile stau cu totul altfel. Conform firmei auditoare, la 31 august, data icheierii bilantului, din cele 118 miliarde lei declarate de SOV Invest existau i realitate i diferite forme (lichiditati, actiuni, datorii de icasat etc.), doar 63.778.111, restul banilor fiind fie disparuti, fie sume reprezentind valori umflate ale unitatii de investitie.
Din suma totala reprezentind activul fondului, investitorii pot fi siguri i acest moment doar de lichiditatile existente. Acestea isumau la 31 august, 40,26 miliarde lei, iar i prezent reprezinta aproximativ 42 de miliarde, tinind cont de dobinzile acumulate itre timp. Cele mai mari sume erau depozitate la data auditului i cont curent la BCR (38,8 miliarde), fondul avand bani si la Pater Bank (actuala banca Pyreus) 396,3 milioane, CEC (39,9 milioane), Romanian International Bank (RIB) si BIR (2,083 milioane). La un calcul sumar, tinind cont de numarul de unitati de fond aflate i circulatie – 3.910.351 la sfirsitul lui august, si de lichiditatile existente, un investitor FNA ar putea recupera dintr-o unitate de fond circa 10.735 lei, adica aproximativ o treime din ultima valoare declarata de SOV Invest la data prabusirii fondului, respectiv 31.250 lei.
Pe linga disponibilitatile existente i conturile curente, din activele fondului se mai pot recupera, teoretic, si alte sume, i primul rind cele de la diversii debitori. Cel mai important dintre acestia este Gelsor SA. Compania omului de afaceri Sorin Vintu datoreaza fondului 11,9 miliarde lei, bani rezultind dintr-un contract de report cu actiuni Industrial Exportimport, icheiat itre Gelsor si FNA la 8 iunie 1999 si care ar fi trebuit platiti pina cel tirziu la 9 octombrie 1999.
Banca L?iriac este datoare la FNA
Un al doilea datornic este SVM Securities Black Sea. Conform raportului facut de Arthur Andersen, i octombrie 1999 SOV Invest a icheiat cu firma belgiana Uniwear o conventie de vinzare-cumparare de actiuni Apollo, tranzactie intermediata de Raiffesen Capital& Investment SA (RCIX) si Securities Black Sea. Cele doua SVM-uri aveau misiunea de a cumpara de pe piata secundara de capital actiuni Apollo i numele si la pretul oferit SOV Invest, administratorul FNA urmind sa le revinda ulterior la un pret mai mare firmei belgiene. De pe urma acestei afaceri, FNA s-a ales cu o gaura de 3,4 miliarde lei, bani icasati din vinzarea actiunilor de Securities Black Sea, dar care nu apar i evidentele fondului.
Un al treilea datornic este Banca Ion L?iriac, fostul depozitar al FNA. Desi contractul de depozitare dintre FNA si BCIT a icetat i decembrie 1999, fondul a platit bancii comisionul de depozitare pina i martie 2000, BCIT icasind i continuare acesti bani (670,4 milioane lei). „O parte din acesti bani i-am recuperat itre timp, si avem promisiunea bancii ca se va achita de itreaga datorie i citeva luni”, declara stefan Ionita, presedintele ANI FNA. Cu sume mai mici, printre datornicii FNA se mai numara FNI si SOV Invest (bani virati gresit i contorile celor doua de catre agentiile teritoriale), precum si citeva ziare din provincie (servicii de publicitate platite, dar neefectuate).
Pe linga diversii debitori, din portofoliul FNA se mai pot, teoretic, recupera aproximativ 1,8 miliarde lei, reprezentind valoarea reala a actiunilor Industrialexport, (fata de 12 miliarde cu cit fusesera evaluate initial de SOV Invest). La acestia se adauga suma de 5,5 miliarde lei, aferenta unitatilor de fond transferate scriptic i perioada 18 -23 mai de la FNI, dar neplatite de fapt. Nu i ultimul rind FNA poate recupera aproximativ 280 milioane lei reprezentind bani i plus icasati de CEC ca urmare a platii unui comision de rascumparare mai mic decit cel normal (0,2% fata de 15%) pentru retrageri de sume iainte de un an.
Toate acestea sunt isa doar calcule teoretice. La ce valoare a unitatii de fond si, mai ales, cind vor putea investitorii FNA sa-si recapete banii investitii este greu de spus, i acest moment. Dupa constituirea la iceputul lunii septembrie, a ANI FNA si auditul facut de Arthur Andersen, lucrurile se pare ca icep sa se miste. „in maximum zece zile, declara stefan Ionita, vom semna un contract cu o noua societate de administrare care va administra lichiditatile fondului timp de patru luni. Apoi vom convoca adunarea generala a investitorilor care va decide daca lichidam fondul sau continuam activitatea i noua formula”. Din surse apropiate fondului, se pare ca intentia noului administrator care va prelua fondul este aceea de a transforma i viitor FNA itr-un fond privat de pensii, evident cind va exista o legislatie i acest sens.