In fiecare din cei 11 ani postrevolutionari, Romania s-a confruntat cu o criza a graului. Fie ca recolta a fost slaba, fie ca pretul oferit a fost prea mic si taranii au preferat sa stea cu graul in podul casei, fie ca a fost supraproductie si nu am avut cui vinde, criza graului nu a lipsit. A devenit obisnuinta, atat pentru producatori si procesatori, cat si pentru guvernele ce s-au succedat. Anul acesta insa, „inventatorii” crizei graului au depasit masura. In numai sase luni, doua crize ale graului inseamna prea mult pentru orice guvern. Dupa o iarna in care statul a scos grau din rezerva proprie pentru a asigura consumul, acum se pregateste terenul pentru o criza de supraproductie.
In realitate, Romania nu a trecut niciodata in ultimii 11 ani printr-o reala criza a graului. Recolta din cei mai slabi ani a fost de 3,5-3,8 milioane de tone, iar consumul intern nu a depasit 3,3 milioane de tone. De aici concluzia ca aceste crize sunt fabricate. Interesant este faptul ca, de fiecare data, cei care trag semnalul de alarma si cer sprijin financiar Executivului sunt intermediarii. Sub forma unor credite si scutiri de taxe la importuri sau sub forma unor facilitati fiscale pentru exporturi, acestia nu au pierdut niciodata ocazia sa forteze mana Guvernului sa scoata niste bani de la buget pentru „sustinerea agriculturii”.
Cabinetul Nastase pune paie pe foc
Pentru ca tot analizam problema graului, putem afirma, fara teama ca am gresit, ca membrii cabinetului Nastase au pus paie pe focul aprins in conflictul dintre producatorii agricoli si angrosisti. Pe de o parte, premierul Adrian Nastase a anuntat saptamana trecuta ca, in urma negocierii dintre reprezentantii Ministerului Agriculturii, ai Ministerului Finantelor si ai patronatelor din panificatie(!!), pretul graului a fost stabilit la 3.200 lei/kilogram. Cu alte cuvinte, Executivul a negociat problema pretului la capatul lantului de productie, mai precis la producatorii de paine, de care depinde, partial, soarta unui partid social-democrat in Romania. In plus, pretul negociat cu patronatele din industria de panificatie este foarte apropiat ca valoare de cel solicitat de producatorii agricoli. Acestia din urma negociau cu Executivul obtinerea unui pret de 3.400 lei/kg. Conform calculelor prezentate de producatorii agricoli la negocieri, pentru o tona de grau cultivat anul trecut s-au cheltuit, in medie, de la insamantare pana la recoltare, aproximativ 2.300.000 lei. La aceasta valoare se adauga cheltuielile cu depozitarea. Ovidiu Natea, secretar de stat in Ministerul Agriculturii, sustine ca ministerul a mediat un dialog intre principalii depozitari si beneficiarii traditionali, in urma caruia s-a convenit tariful de opt dolari pentru tona de grau insilozata un semestru.
Membrii Executivului au avut in vedere, la stabilirea pretului graului in acest an, si necesarul de bani pentru recolta din vara viitoare. Pentru cultura din anul viitor, producatorii agricoli sustin ca valoarea totala a cheltuielilor va fi de circa 11 milioane de lei la hectar, ceea ce inseamna, la o productie medie de 3.500/kg la hectar, un cost al productiei de 2,8 milioane de lei pentru tona de griu. Cu toate acestea, desi a refuzat cunoscuta varianta cu prima oferita producatorilor pentru cantitatea de grau insilozata, Executivul a apelat la o alta forma de subventie mascata. In 11 judete ale tarii, cerealele pot fi depozitate gratuit in spatii care apartin unor silozuri cu capital de stat. Capacitatea de depozitare pusa la dispozitie de Executiv este de aproximativ trei milioane de tone, adica aproape cat este consumul intern. Prin aceasta oferta, statul pierde aproximativ 18 milioane de dolari. Oferta de insilozare gratuita a provocat protestele Asociatiei Angrosistilor de Cereale (ANCER), care considera aceasta decizie ca fiind o dovada de concurenta neloiala din partea statului.
Ce se da cu o mana se ia cu doua
Cadoul facut de cabinetul Nastase producatorilor agricoli nu este decat o compensatie pentru promisiunile neonorate ale aceluiasi cabinet. Producatorii au comandat in aceasta primavara utilaje agricole de aproximativ 1.000 de miliarde de lei, la principalii producatori: Tractorul Brasov, MAT Craiova. Practic, producatorii au platit 45 % din valoarea utilajelor, diferenta urmand sa fie achitata ca subventie de catre Ministerul Agriculturii. Acum, producatorii agricoli nu primesc utilajele, desi au platit pentru ele. Conform declaratiilor liderilor de sindicat din Tractorul Brasov si MAT Craiova, cele doua firme nu au putut produce aceste utilaje, deoarece banii primiti de la producatorii agricoli sunt insuficienti, iar Ministerul Agriculturii nu a platit nici un ban.
Unii producatori sustin ca politica practicata de guvernul Nastase, desi pare sa ia decizii in favoarea producatorilor, este facuta tot in interesul importatorilor. „Daca ne ofera un pret destul de bun pentru grau, dar nu avem posibilitatea sa achizitionam utilaje, atunci de acest pret vor profita tot importatorii”, sustine Ion Draganescu, presedintele Asociatiei Agricole „Aurul Galben” din Lehliu.
Cu alte cuvinte, Guvernul a stabilit un pret bun pentru grau – 3.200 lei/kg – si a asigurat insilozarea pentru consumul intern. Daca este supraproductie (in acest an Ministerul Agriculturii estimeaza 6,7 milioane de tone), diferenta va ajunge la angrosisti, care nu ofera decat 2.300 lei/kg. Acestia vor putea exporta graul, fiind posibil chiar sa obtina facilitati fiscale pentru export.
Daca anul viitor productia va fi slaba, Guvernul are partea lui de vina, pentru ca a intarziat platile pentru achizitionarea de utilaje agricole. Iar angrosistii vor avea din nou de castigat, de aceasta data prin importuri.
Industria de panificatie primeste finantare prin credite bancare
Patronatul este multumit cu pretul graului stabilit de Guvern
Executivul a adoptat o hotarare privind contractarea de catre procesatorii din industria de panificatie a unor imprumuturi de la banci pentru achizitionarea graului din noua recolta.
Premierul Adrian Nastase a anuntat, la inceputul saptamanii trecute, ca patronatele din panificatie vor putea obtine un credit sindicalizat de la mai multe banci, pentru a prelua o cantitate importanta de grau. „La propunerea bancilor, am acceptat ca aceste contracte, incheiate intre procesatori si banci, sa fie contrasemnate si de Ministerul de Interne, ca masura de siguranta, acest minister avand forme specializate de supraveghere a acestei activitati”, a declarat ministrul agriculturii, Ilie Sarbu. Ministrul a adaugat ca Ministerul Agriculturii va supraveghea cantitatile de grau care intra in silozuri, precizand ca in prezent se lucreaza la un proiect de hotarare de guvern pentru ridicarea standardelor calitatii graului din import.
Aurel Popescu, presedintele patronatului din panificatie – ROMPAN -, considera ca pretul graului estimat de Guvern (3.200 lei/kg) este acceptabil. „In conditiile unui nivel al dobanzilor de 41-43% pentru imprumuturile ce le vom putea obtine de la banci, pe care le consider niste dobanzi rezonabile, pretul graului nu va crea o presiune asupra pretului painii”, sustine presedintele ROMPAN. Aurel Popescu are in vedere faptul ca obtinerea graului de panificatie la acest pret, cu bani imprumutati de la banca, este mai rentabila decat achizitionarea graului inainte de procesare. In aceasta primavara, industria de panificatie a achizitionat grau pentru procesare la preturi ce au atins 4.000 de lei pe kilogram.
ANCER nu renunta la pretul de 2.300 lei/kg
Angrosistii apeleaza la Consiliul Concurentei, considerand ca statul face concurenta neloiala
Asociatia Patronala a Angrosistilor de Cereale – ANCER – nu accepta pretul stabilit de Guvern pentru recolta din acest an.
Intr-un comunicat transmis Executivului si presei, ANCER informeaza ca un producator agricol care se prezinta la un siloz poate vinde graul brut imediat, cu 75-78 de dolari tona (aproximativ 2.300 lei/kg). Producatorul agricol poate opta pentru o a doua varianta, caz in care incheie doua contracte cu angrosistul depozitar. Conform comunicatului ANCER, daca producatorul achita prestatiile si depozitarea pe o luna (in total 175.000 de lei pe tona, aproximativ 6 dolari), acesta poate oferi timp de o luna grau pentru panificatie sau export la pretul de 85-88 de dolari pe tona. Concret, producatorul poate primi maximum 2,6 milioane de lei pentru o tona de grau in prima luna de depozitare. Aceasta suma este insa mai mica decat valoarea cheltuielilor estimate pentru cultura de anul viitor.r
Membrii ANCER sustin ca punctele de vedere ale unor reprezentanti guvernamentali cu privire la depozitarea gratuita a graului din recolta anului 2001 au perturbat relatiile angrosistilor cu producatorii agricoli. Asociatia reprezinta angrosistii depozitari din 18 judete care administreaza peste patru milioane de tone capacitati de depozitare. Ei considera ca pretul solicitat de producatori (3.400 lei/kg) nu este justificat si ii banuiesc pe acestia ca apeleaza la o formula simplista de calcul: pretul graului pe piata mondiala, la care adauga transportul si taxele vamale. Banuiala angrosistilor este insa contrazisa de realitate, pretul graului la bursele specializate fiind mai mare decat cel solicitat de producatorii romani. Exista insa posibilitatea ca pretul sa scada, mai ales in CEFTA, ca urmare a supraproductiei de grau anuntata atat de Ungaria, cat si de Polonia.r
Gratuitate numai pentru taxa de redeventar
In ceea ce priveste acordarea de catre stat a posibilitatii de depozitare gratuita in anumite judete ale tarii, angrosistii sustin ca pentru aceeasi activitate economica ei platesc taxe si impozite catre stat, deci aceasta actiune poate fi considerata concurenta neloiala atat fata de depozitari, cat si fata de producatorii agricoli din alte zone ale tarii. In consecinta, ANCER asteapta interventia Consiliului Concurentei pentru a stopa aceasta intentie.r
In replica la punctul de vedere al membrilor ANCER, Ovidiu Natea, secretar de stat din Ministerul Agriculturii, sustine ca in spatiile in care graul va fi depozitat gratuit va fi primita numai productia rezultata in urma incasarii redeventei, taxa care este platita de producatorii agricoli, in produse, pentru concesionarea terenurilor aflate in posesia statului.tr