Vremea in care tarile Europei Centrale si de Est erau destinatiile preferate de outsourcing ale companiilor din Vest se apropie de final. Principalele motive pentru care companiile si-au relocat o parte dintre activitati in Est erau salariile mai mici decat in Vest si cunoasterea limbilor straine de circulatie la nivel avansat.
Cel mai elocvent exemplu al fenomenului este Estonia. In urma cu 5-6 ani, o serie de companii, in principal din tari scandinave, si-au externalizat o parte din activitati in Estonia, sau au mutat pur si simplu sectoare intregi din activitate. Un segment important dintre companii proveneau din Finlanda. Limbile finlandeza si estona fac parte din aceeasi grupa lingvistica, una fiind usor de invatat de un vorbitor nativ al celeilalte. Tocmai din acest motiv, principalele activitati relocate in Estonia au fost de tip call-center.
Cel mai mare call-center a fost cel al Hilton, pentru Europa de Nord. Totul mergea bine, angajatii castigau salarii ceva mai mari decat la o firma estona de acelasi profil, iar angajatorul platea salarii mai mici decat in Suedia sau Finlanda. Afacerile de acest gen au mers atat de bine, incat o agentie guvernamentala de promovare a investitiilor straine in Estonia preciza in toate prezentarile tara ca o destinatie ideala pentru call-centeruri.
In prezent
Intre timp, salariile din Estonia au crescut. Nu au reusit sa le ajunga din urma pe cele din Suedia sau Finlanda, dar au devenit mai mari decat erau la momentul pornirii investitiei. Centrul de call-center al Hilton din capitala estona Tallinn nu mai exista. Culmea este ca angajatorul a acuzat la plecare o situatie pe dos decat cea apreciata la venire: „slabele capacitati lingvistice ale angajatilor”. Iar cei 120 de angajati au fost concediati.
Potrivit lui Martin Kurv, director de formare la Transcom, o companie locala de call-center, angajatii unui call-center sunt in fapt foarte tineri, majoritatea studenti care cauta un job pentru a-si plati studiile, sau un al doilea job in cazul absolventilor deja absorbiti de piata muncii. „In orice caz, nu era pentru nimeni o slujba de facut cariera. Oamenii se schimbau foarte rapid. Studentii se angajau in alta parte la terminarea studiilor, iar cei care veneau pentru bani suplimentari renuntau cand gaseau o slujba mai bine platita sau primeau o marire de salariu. In general, salariile erau bune, iar programul de lucru era flexibil”, descrie el un peisaj devenit deja istorie.
La estul Europei de Est
Lasand la o parte cazul particular al Estoniei, trebuie constatat trendul pe care companiile straine il urmeaza acum. Dupa intrarea rapida pe pietele Europei de Est, a venit momentul de a se deplasa din regiune, spre tari cu salarii mai mici. In industria call center, cele mai bune exemple sunt India si Pakistan. In ambele tari, cunoasterea limbii engleze este la un nivel ridicat, in India fiind chiar limba materna, in anumite orase. Prin antrenament de dictie, accentul specific poate fi temperat.
Estonia a intrat in UE inaintea Romaniei, iar acum se afla tot inaintea tarii noastre. In final, ar fi interesant sa ne gandim ce se va intampla cand salariile din Romania vor creste pana la un nivel ce nu va mai fi tolerat de investitorii veniti aici tocmai pentru forta de munca ieftina.
