Numărul persoanelor care încearcă să treacă în mod ilegal frontiera de stat a Ungariei este în continuă creştere; în 2022, autorităţile maghiare au reţinut 269.254 de migranţi, ceea ce înseamnă o medie de 738 de persoane pe zi, a declarat, miercuri, consilierul principal pentru securitate internă al premierului Ungariei, György Bakondi.

A crescut numărul de migranți care vor să treacă ilegal granița Ungariei

Pentru a ilustra creşterea, György Bakondi a spus: în 2021 au fost reţinute 122.239 de astfel de persoane, ceea ce reprezintă o medie de 335 de persoane pe zi. În plus, anul trecut au fost prinşi 1924 de traficanţi de persoane, faţă de 1277 în anul precedent, ceea ce înseamnă, de asemenea, o creştere semnificativă. În închisorile din Ungaria se află, deja, 2500 de traficanţi de persoane din 73 de ţări. Acest lucru înseamnă costuri suplimentare de aproximativ trei miliarde de forinţi, a spus György Bakondi.

Consilierul principal pentru securitate internă a relatat că la paza frontierei participă aproximativ 500 de agenţi de securitate înarmaţi şi 13 476 de grăniceri. A crescut şi numărul forţelor străine de la graniţa cu Serbia; Austria furnizează 70 de poliţişti, Turcia 50, Cehia 237, iar Slovacia 39. György Bakondi a specificat că, anul trecut, 706 ofiţeri de poliţie maghiari au îndeplinit sarcini de pază a frontierelor în străinătate; dintre aceştia, 40 au lucrat în Serbia, 349 în Macedonia de Nord şi 317 la Agenţia Europeană pentru Poliţia de Frontieră şi Garda de Coastă (Frontex).

În 2022, îndeplinirea sarcinilor de pază a frontierelor a costat 650 de miliarde de forinţi (aprox. 1,64 milioane de euro), iar 98,5% din această sumă a fost acoperită din bugetul de stat al Ungariei, a explicat Bakondi. Oficialul ungar a subliniat că numărul celor care vor să treacă ilegal frontiera de stat a Ungariei este în continuă creştere, fără nicio schimbare, ţara continuând să se afle în direcţia principală a rutei balcanice. Cei care sosesc aici sunt, de obicei, ajutaţi de traficanţi de persoane şi nu deţin documente.

A crescut numărul de atacuri ale migranților asupra grănicerilor maghiari

Potrivit lui György Bakondi, actele violente comise de migranţi şi de traficanţii de persoane sunt frecvente, existând inclusiv cazuri în care oamenii sunt înarmaţi atunci când încearcă să forţeze trecerea frontierei. A devenit ceva caracteristic ca la frontieră să avem de-a face cu grupuri de bărbaţi tineri, precum şi prezenţa în regiune a unor persoane periculoase, cunoscute la nivel internaţional, a subliniat consilierul. Anul trecut s-a putut observa prezenţa întregului repertoriu de crimă organizată; mai mult decât atât, pe partea sârbă a apărut şi împărţirea teritoriului între grupurile de traficanţi de persoane, respectiv conflictele armate aferente, a adăugat Bakondi.

Potrivit informaţiilor furnizate de acesta, anul trecut s-a întâmplat de 265 de ori ca migranţii să atace grănicerii maghiari care patrulau la graniţa cu Serbia; în 169 de cazuri au fost avariate autovehiculele acestora, iar în 43 de cazuri, echipamentele tehnice. În aceste atacuri au fost răniţi 12 poliţişti şi 29 de militari care se aflau în misiune, a relatat György Bakondi. Pe ruta balcanică, la graniţa cu Ungaria au ajuns mai ales migranţi din Afganistan, Siria, Pakistan, Maroc şi India. Potrivit consilierului principal pentru securitate internă, Turcia are o importanţă crucială pe această rută: acolo, chiar şi numai printre imigranţii ilegali înregistraţi se află 3,6 milioane de sirieni şi 400 000 de persoane care provin din alte locuri, iar fluxul spre Uniunea Europeană este unul continuu.

György Bakondi a vorbit şi despre faptul că anul trecut, din Ucraina au sosit în Ungaria 1 025 667 de persoane; 210 dintre acestea au solicitat statut de refugiat, 186 756 au solicitat permis de şedere temporar, iar 33 182, azil. Autorităţile maghiare au oferit găzduire în locaţii desemnate pentru 13 472 de persoane, iar 674 au beneficiat de tratament în spital. Potrivit consilierului, este de aşteptat ca şi în 2023, la graniţa cu Serbia să existe o presiune continuă a migraţiei. În acelaşi timp însă, aderarea Croaţiei la Spaţiul Schengen conferă posibilitatea regrupării unor forţe şi active la frontiera cu Serbia.