devenit aproape o moda in randul oamenilor de afaceri. Fratii Paunescu au dat tonul in urma cu doi ani, lansand cu mare pompa B1TV. Fratii Micula nu s-au lasat mai prejos. Au investit peste 20 de milioane de euro intr-o televiziune ultramoderna, dar dupa un an rezultatele de audienta ale National TV sunt modeste. Salariatii de la Petrom au si ei un post – Alpha TV, care emite, dar nu este preluat decat in foarte mica masura de societatile de cablu. George Copos vrea si el o televiziune. La fel mult mediatizatul Gigi Becali. Silviu Prigoana deschide televiziune dupa televiziune, numai canale tematice. Dan Diaconescu revine. Toti sunt multumiti de posturile lor si spun ca televiziunea este o afacere profitabila. Cifrele spun insa altceva.Costurile de operare a unei statii TV mici variaza intre 100.000 si 500.000 de dolari pe luna. Ceea ce inseamna, cu un calcul aritmetic simplu, ca sunt necesari cel putin un milion de dolari venituri anuale. Piata de publicitate TV a fost estimata anul trecut la 90 de milioane de dolari, din care doar cateva milioane s-au dus la posturile mici. Anul acesta se asteapta o crestere generala a pietei, spre 100 de milioane, din care cinci, sase procente vor fi alocate televiziunilor mai mici si in special celor de nisa. Acopera acesti bani functionarea noilor veniti?Bobby Paunescu, fostul director al B1TV (managementul a fost preluat de curand de News Corp.), spune ca „postul si-a atins in cei doi ani principalul target pe care l-a avut, respectiv atragerea unui investitor puternic – News Corp”. Incasarile totale ale postului s-au ridicat in 2003, spune el, la aproximativ 4,1 milioane de dolari, in conditiile in care cheltuielile de operare au fost de patru milioane. Suma nu se refera numai la publicitatea traditionala, ci include si alte venituri: sponsorizari, emisiuni dedicate, evenimente speciale, vedete care reprezinta diferite marci, taxele de la cablisti etc. In luna mai, cota de piata medie a postului in mediul urban a fost in prime-time de aproximativ 1,5%.si Viorel Micula, patronul National TV, este foarte multumit si anunta lansarea in urmatoarea perioada a celui de-al doilea post – N 24. „National TV este un post deosebit, frumos, de perspectiva, cu o imagine buna. Postul merge foarte bine, iar in mai putin de un an a depasit alti competitori lansati inaintea noastra”, spune Micula. Ce-i drept, a depasit usor in audienta B1TV, avand in luna mai 2004, in mediul urban, o cota de piata medie de 2,3% (fata de 1,7 B1TV) si 0,4 rating (0,3 B1TV). Incasarile de publicitate reale ale postului sunt greu de estimat, pentru ca din 11.700 de spoturi difuzate in primele luni ale acestui an, noua mii sunt pentru produse ale grupului European Drinks&Food si pentru statiunea Stana de Vale. Marii clienti publicitari nu s-au ingramadit pe audientele National.Alpha TV emite de cateva luni, dar fara a fi preluat de marii cablisti. „Este o afacere profitabila”, este raspunsui lui Liviu Luca, reprezentantul salariatilor Petrom. si el spera in incasari de publicitate rezonabile. Intrebat care sunt sursele de finantare ale postului, Liviu Luca a acuzat redactorul Capital ca urmareste interese ascunse si a inchis telefonul.Revenit dupa doi ani de pauza, OTV nu isi pune speranta in marii clienti de publicitate. Dan Diaconescu explica mecanismul de finantare a postului: spatiile de emisie sunt inchiriate producatorilor, care platesc jumatate din incasarile de publicitate patronilor, dar nu mai putin de o anumita suma. Astfel, sustine el, se acopera 60% din cheltuielile lunare ale statiei (aproximativ 60.000 USD), iar restul vine din publicitate in emisiunea realizata de Diaconescu. „Este vorba de clienti cu bugete foarte mici, de cateva mii de euro, care nu ar avea loc la alte televiziuni”. In primul „mandat”, cel mai mare client al OTV, Fulger Bragadiru, cheltuia lunar 10.000 de dolari.Silviu Prigoana este adeptul televiziunilor de nisa. Chiar daca este un post specializat, Realitatea TV a depasit (tot usor) audienta B1TV si National TV, televiziuni cu format generalist. Prigoana sustine ca, in prezent, incasarile de publicitate lunare sunt de aproximativ 130.000 de dolari, iar cheltuielile de 150.000 de dolari, dar ca „pana la sfarsitul anului, toate posturile (Realitatea, Etno, TV Sport) vor fi pe plus”. In cazul Etno si TV Sport, la veniturile postului contribuie si incasarile de la cablisti sau de la casele de discuri care isi promoveaza artistii. In goana dupa bani, televiziunile apeleaza si la „mijloace alternative” de finantare. Surse de incredere spun ca numeroasele emisiuni religioase de pe Tele 7 sunt platite de… producatori. Cu alte cuvinte, ei platesc sa intre pe post, in loc ca televiziunea sa cumpere programele si sa vanda publicitate. De asemenea, sistemul de inchiriere a spatiilor de emisie poate avea efecte secundare: invitati care platesc sa apara pe sticla, publicitate mascata etc., lucruri care nu sunt controlate de patroni. Posturile muzicale isi mai completeaza veniturile cu incasari de la casele de discuri pentru difuzarea videoclipurilor.Dincolo de aceste practici, piata de publicitate a inceput sa descopere si sa se foloseasca profesionist de televiziunile specializate: Discovery, National Geographic, Realitatea, TV Sport, Atomic, M TV. Ca aceasta este tendinta o dovedeste si lansarea de canale specializate de catre marii actori: recentul Pro Cinema, viitoarele „Antene” de stiri si muzica. Spre deosebire de ceilalti jucatori, acestea au insa un mare avantaj: posibilitatea unor pachete de publicitate foarte avantajoase pentru clienti.
Costurile unei televiziuni
Echipamentele tehnice necesare unui post de nisa costa intre 300 si 600.000 USD. Cu un management bun al resurselor si costurilor, perioada de amortizare a investitiei este de 3-5 ani. In cazul National TV, post cu investitie de peste 20 mil. euro, se estimeaza intre 5 si 7 ani. Costuri de operare lunare:
· 2,5 – 3 mil USD (posturi de talia Antena 1, Pro TV). Includ forta de munca, drepturile de difuzare a competitiilor sportive, filme, productie proprie etc.
· 100-300.000 (B1TV, Realitatea, Etno, TV Sport, OTV). Costul emisiei pe satelit este intre 20 si 30.000 USD pe luna.
Cat de mare este o televiziune mica?
Timpul televiziunilor generaliste a trecut. Dupa ce an de an s-au lansat cu mare fast statii TV care visau la gloria ProTV sau a Antenei 1, a venit si timpul celor mici. Fragmentarea pietei TV a atins cote de neimaginat. Canale dedicate exclusiv unui gen de programe au inceput sa tulbure somnul greilor din audiovizual. Putin cate putin, nisele au inceput sa conteze. Campanii publicitare care nu includ un canal de nisa aproape ca nu mai exista. Separate, aceste statii nu inseamna mare lucru nici ca audienta si nici ca bugete de publicitate (exceptia notabila o constituie Acasa, un caz iesit din tipare). Forta lor sta in specializarea stricta pe care au introdus-o pe piata si fragmentarea acesteia. Pe de alta parte, esecul noilor veniti in randul televiziunilor generaliste demonstreaza ca fie nu mai exista resurse financiare si umane suficiente pe piata, fie e foarte greu sa te impui. Dorinta telespectatorilor de a se indrepta spre noi canale ramane constanta, indiferent cat de multe canale ar exista pe telecomanda. Culoarul canalelor generaliste va ramane in proprietatea Pro TV, Antena 1 si Romania 1. Doar greselile interne sau de strategie le poate influenta negativ traiectoria. Cei care graviteaza in jurul lor, B1TV, National TV sau TVR 2, se vor multumi cu firimiturile de la masa celor bogati. Singura necunoscuta ramane Prima TV, care pare ca nu s-a hotarat in ce liga sa joace.Fragmentarea va oferi o sansa celorlalte medii in lupta pentru bugete. Suveranitatea televiziunii nu va putea fi pusa la indoiala, dar radioul, outdoorul si printul vor avea ocazia sa rupa cateva procente din prajitura fratelui mai mare.Viitorul ne va aduce, pe langa consacrata infruntare Pro TV – Antena 1, si micile batalii dintre statiile de nisa. Dar nu vor fi la fel de spectaculoase ca acela dintre cele doua statii fanion. Statiile mici vor fi atat de mari cat le va permite piata, dar ritmul de crestere general ne va conduce inevitabil si la intrebarea „cat de mica este o televiziune mare?”
