Cat de profitabila este aceasta afacere? Marius Stroescu, presedintele Asociatiei Producatorilor de Tutun din Romania (APTR), ne marturiseste ca dintr-un hectar de teren cultivat cu tutun poti castiga circa 150 milioane de lei. In functie de soiul de tutun, de modul de intretinere a culturii si de conditiile pedoclimatice, profitul poate fi mai mare sau mai mic. La o cultura de tutun se munceste circa jumatate de an, din martie pana in octombrie. Multi agricultori se pot lauda ca anul trecut au scos mai multi bani din cultura de tutun decat din alte afaceri. De exemplu, cateva familii din Topoloveni, judetul Arges au avut castiguri mai mari din producerea tutunului decat din legumicultura. Nicolae Moisoiu a castigat din 3.000 metri patrati cultivati cu tutun de tip Burley, in 2001, 43 milioane de lei, iar Ioan Nes – 38 mili-oane lei, din productia obtinuta de pe 2.500 metri patrati.
Cheltuielile pe care le implica infiintarea culturii, intretinerea si recoltatul sunt modice, de ordinul catorva sute de mii de lei. In acest an, costurile semintei, foliei de polietilena, insectofungicidelor si ale ingrasamintelor chimice necesare tratarii si fertilizarii rasadului sunt suportate de Societatea Nationala Tutunul Romanesc (SNTR). „Asociatia noastra a incheiat un protocol cu Interagro, prin care noi ne-am angajat ca toata productia de tutun a anului 2002 sa fie vanduta la SNTR. In noul contract-cadru, negociat la inceputul acestui an, SNTR acorda gratuit producatorilor toate cele necesare infiintarii rasadului de tutun. In plus, cultivatorul primeste un spor de pret de 10% din valoarea tutunului vandut suplimentar fata de contract, daca 15% din aceasta cantitate este din clasele superioare”, spune Marius Stroescu.
Practic, pe cultivatorul de tutun nu-l costa decat apa cu care iriga cultura, sfoara pe care insira frunzele la uscat si carburantii, in anumite cazuri. De obicei, frunzele de tutun sunt transportate din camp acasa cu caruta, iar din poarta curtii marfa este preluata de masinile fabricilor de tigarete.
Celelalte materiale folosite la infiintarea culturii de tutun se pot procura si fara bani. De exemplu, amestecul germinativ pentru producerea rasadului, realizat din mranita (gunoi de grajd), nisip si pamant de padure se gaseste usor „la liber”.
Presedintele APTR povesteste din propria experienta: „In general, cand rasadul trebuie mutat din curte si plantat in camp, cu un milion de lei se termina si aceasta treaba. Plantarea in camp a rasadului pe un hectar dureaza o zi si necesita o forta de munca de zece oameni”.
Cererea pentru tutun brut este, pentru anul 2002, de circa 15.000 tone. Singura societate care achizitioneaza tutun romanesc este SNTR. Alte piete de desfacere pentru marfa cultivatorilor nu exista. Export nu se mai face, iar companiile multinationale producatoare de tigarete prezente pe piata romaneasca nu cumpara tutun autohton, ci se aprovizioneaza din import. „Multinationalele au un sistem centralizat de aprovizionare cu materie prima. Tocmai pentru ca trebuie sa asiguram standardele internationale de calitate ale produselor noastre, calitate ce trebuie sa fie aceeasi in toata lumea, fie ca tigarile se produc in Romania sau in alta tara”, precizeaza Gilda Lazar, director corporate affairs la JTI.
Previziunile privind dezvoltarea culturii de tutun in urmatorii ani sunt optimiste. Pentru inceput, Ministerul Agriculturii vrea sa introduca o subventie pentru producatorii de tutun, de 21 000 de lei/kg, masura ce se afla inca in discutie la Guvern. In Parlament, doua proiecte de legi referitoare la cultura de tutun asteapta sa intre in dezbatere.
Productia principalelor soiuri de tutun
Soiul productie pret de achizitie lei/kg
medie kg/ha clasa I clasa II clasa III
Ghimpati 1.200-1.500 36.200 29.000 13.200
Burley 2.200-2.400 34.800 27.100 13.200
Baragan 1.800-2.000 27.700 21.800 8.100
Virginia 1.800-2.200 27.700 21.800 8.100
Nota: Cultura tutunului de tip Virginia se dezvolta cel mai bine in zona nisipurilor zburatoare din Oltenia, in luncile Argesului, Muresului si Dunarii. Cultura de tutun de tip Burley este intalnita in Transilvania, iar Burley de Tarnave se spune ca este cel mai bun tutun de acest soi din Europa. Soiul Baragan, dupa cum ii si este denumirea, se dezvolta cel mai bine in Campia Baraganului. Soiurile orientale Djebel si Molovata (tutun cu frunza mica, de aroma si cel mai scump) se cultiva cel mai bine in Moldova.
