Guvernatorul BNR Mugur Isărescu spune că o aglomerare a tuturor măsurilor de relaxare fiscală începând cu 1 ianuarie 2016 riscă să supraîncingă o economie abia ieşită din criză.
Nici nu ştim dacă am depăşit îngheţul care a caracterizat economia românească după spargerea balonului creditării. Insolvenţe în valuri, salarii plătite cu întârziere, datorii repudiate, blocaj al plăţilor între firme par a fi lăsate în urmă de Banca Naţională a României. Noua grijă a instituţiei? Posibilitatea supraîncălzirii economiei. Guvernatorul Mugur Isărescu a enunţat expres acest pericol la prezentarea raportului privind inflaţia de la sfârşitul săptămânii trecute afirmând că dacă de la 1 ianuarie 2016 vor fi aglomerate toate măsurile de relaxare fiscală prinse în Codul votat în Parlament, dublate de măririle salariale promise, aceasta poate zdruncina echilibrul bugetar şi cel al economiei. „Avem un bun public de mare valoare“, a afirmat şeful BNR referindu-se la macrostabilitatea economică pe care am câştigat-o cu greu.
„De unde şi până unde 1 ianuarie?“
De unde neliniştea sa? Banca centrală a avertizat şi în anii 2006-2008 asupra pericolului supraîncălzirii economiei. Atunci însă ciclul se lungise la peste opt ani, ratele de creştere ale creditării erau cu două cifre, fluxurile de capital externe erau opt miliarde euro anual pe maxim, deficitul de cont curent de peste 10%, iar însăşi comportamentul de piaţă al oamenilor era unul neglijent, specific perioadelor de bulă speculativă. L-am întrebat pe guvernatorul Băncii Naţionale de unde apare grija de supraîncălzire când abia am ieşit din groapă şi până nu mai demult de 2012-2013 economia era încă sub stres, cu insolvenţe, deficit de cerere şi întârzieri de plăţi către firme şi salariaţi.
Isărescu e foarte precis: grija sa este pentru anul viitor. Pachetul de relaxare fiscală ar putea fi prea generos şi în prea scurt timp. „Care e problema cu 1 ianuarie ăsta? Ce are el? Ce chestie magică? Parcă dacă nu se fac toate de la 1 ianuarie se prăbuşeşte ceva. (…) De unde şi până unde 1 ianuarie şi toate la un loc? Pe ideea că le face x şi nu le face y? Mesajul nostru este că nu le poate face nici x şi nici y; de aia am spus că sunt inaplicabile economic şi financiar“, ne-a răspuns şeful băncii centrale.
Şi dacă va ieşi numai fum?
Verdictul instituţiei este clar: începând din toamnă spaţiul de relaxare monetară şi fiscală se îngustează foarte mult. Datele centralizate de instituţie indică apropierea creşterii economice de Produsul Intern Brut potenţial. În traducere, economia nu mai are momentan capacităţi să asigure livrări, oricât ar creşte cererea. Cu noi stimulente economia nu ar face altceva decât să scoată fum. „Apeşi pe acceleraţie dacă ai motor“, a declarat Isărescu.
Datele prinse în raportul privind inflaţia arată o prăbuşire a formării brute de capital fix din anul 2008 până în prezent. „Ce facem cu investiţiile? Ele sunt factor al dezvoltării durabile“, zice şeful BNR. Grija sa este că atunci când se va da drumul la zăgaz cu măririle salariale va fi foarte greu de oprit procesul ceea ce riscă să mărească deficitele. Nu ar fi un lucru bun. „Lumea crede că avem creştere economică mai bună dacă avem deficit mai mare. Nimic mai fals!“, zice Isărescu.
Sustenabilitatea majorării veniturilor este pusă la îndoială. „Avem factori serioşi care frânează creşterea productivităţii muncii“, vine avertismentul. Pe multe segmente unde este nevoie de braţe de muncă nu există personal de specialitate, iar universităţile publice şi private nu produc absolvenţi pentru domeniile în care există cerere. „Decalajele sunt enorme“, a mai spus guvernatorul.
Glume cu ayatolahul economiei
El şi-a exprimat nemulţumirea pentru cum a mers dezbaterea pe Codul Fiscal, dar şi privind supravegherea macroprudenţială a finanţelor ţării: „Discursul public a intrat într-o capcană. Nu mai înţelege nimeni nimic.“ Lumea ignoră cu prea mare uşurinţă stabilitatea macroeconomică pe care prezentarea de la BNR o înfăţişează ca „un bun public a cărui utilitate se reflectă în mod direct în costurile de finanţare.“ Concluzia este una singură: „Existenţa acesteia nu trebuie periclitată.“
Intervenţiile partenerilor externi sunt tocmai pentru ca indicatorii macro, care acum arată bine, să nu se deterioreze prin decizii precipitate luate în viitor. „Economia creşte şi creşte bine de tot; cu 4%“, a declarat Isărescu adăugând că aceasta nu are nevoie de stimulente. Contextul internaţional este acela că dobânzile ar putea fi ridicate pe dolar, cu efecte care să se transmită către pieţele de mărfuri şi ţările emergente. „Nimeni nu face predicţii exacte, dar lucrăm cu riscuri.“
Comitetul care ar urma să supervizeze deciziile Finanţelor Publice exact acestei problematici i se adresează. Nu este ceva nou şi este normal la nivelul UE. „A scoate acest Comitet un fel de supraguvern este pentru mine o glumă relativ nefericită“, zice Isărescu ce pune aceste lucruri pe seama zilelor călduroase de vară. „Am înţeles că am ajuns şi ayatolah… ceea ce este, iarăşi, o glumă“, a conchis el.