Drumul de la Suceava la Radauti se diferentiaza radical de cel de la Suceava la Falticeni. Iar diferentele nu tin de calitatea drumului, ci de discrepantele evidente de nivel de trai. Spre Radauti, casele par mai aratoase, fiecare petic de pamant e lucrat cu grija si toate lucrurile sunt asezate intr-o ordine care duce cu gandul la Occident. Spre Falticeni, dimpotriva, calatoria se termina intr-un oras care aduce aminte de cele artificial create de Ceausescu si de agonia lor de dupa 1989: blocur
Drumul de la Suceava la Radauti se diferentiaza radical de cel de la Suceava la Falticeni. Iar diferentele nu tin de calitatea drumului, ci de discrepantele evidente de nivel de trai. Spre Radauti, casele par mai aratoase, fiecare petic de pamant e lucrat cu grija si toate lucrurile sunt asezate intr-o ordine care duce cu gandul la Occident. Spre Falticeni, dimpotriva, calatoria se termina intr-un oras care aduce aminte de cele artificial create de Ceausescu si de agonia lor de dupa 1989: blocuri gri cu patru etaje, ingramadite unul langa altul, si senzatia de sufocare. Localnicii argumenteaza dezvoltarea zonei Radauti de apartenenta sa in trecut la fostul Imperiu Austro-Ungar. Localitatea Marginea se afla la doar cativa kilometri de Radauti si s-a facut cunoscuta prima oara acum cativa ani, prin numarul foarte mare de fundatii care erau inregistrate aici, peste 120. Era perioada autoturismelor aduse din Occident si inregistrate pe fundatii. Vremurile au trecut, legislatia s-a schimbat, iar din acestea peste 90% nu mai functioneaza.
Marginea este o localitate cu circa 10.000 de locuitori, din care aproximativ 4.000 sunt plecati la munca in alte tari. Din cei ramasi, in localitate 4.500 sunt pensionari si copii.
In biroul lui Ioan Onufrei, primarul din Marginea, o multime de vederi din toata lumea stau frumos aranjate intr-unul dintre rafturi. Toate sunt trimise de localnicii plecati la munca prin diverse tari. „Tocmai am primit una din Australia”, se mandreste Onufrei. „Cei mai multi sunt insa plecati in Italia si Germania. Numai in zona Torino sunt aproximativ 800 de locuitori din Marginea. In plus, exista curse regulate de aici cu Italia”, continua acesta. Onufrei mai are inca patru frati, toti plecati la munca in Occident. Chiar el sustine ca, in situatia in care si-ar mai trai viata inca o data, nu ar mai alege primaria in schimbul muncii afara.
La Marginea, plecatul la munca in strainatate este un fel de sport local. Regula este, in general, foarte simpla: mai intai pleaca un membru al familiei, de obicei barbatul, si dupa ce isi aranjeaza un loc de munca in tara unde a plecat, isi cheama, de obicei, si sotia. In general, barbatii lucreaza in constructii, iar femeile ca menajere. O familie care munceste afara trimite in medie 1.000-1.500 euro lunar. Banii ajunsi acasa sunt investiti mai ales in constructii si autoturisme. Daca in perioada de Sarbatori te afli in zona, nu trebuie sa te mire cand vei observa un numar impresionant de masini cu numere straine. Sunt ale celor care muncesc in strainatate si care au venit la rude. „Oamenii nu au incredere in banci, pentru ca au impresia ca nu pot controla ce se intampla cu banii”, explica Onufrei. Din 1992, primarul a eliberat peste 1.700 de autorizatii de constructie, din care 1.200 pentru cladiri noi. Ritmul este cam de 100 de autorizatii pe an, in 2001 inregistran-
du-se un varf de aproximativ 220. „Bugetul primariei este de aproape cinci miliarde de lei pe an. Din acestia, circa doua miliarde provin din impozitele pe cladiri”, afirma primarul. Cei care au ramas in localitate au mirosit ca cei plecati la munca investesc in constructii, asa ca au investit in firme de profil pentru a construi casele celor plecati. La Marginea, un metru patrat de teren situat in zona centrala costa aproximativ 15 euro, iar la periferie, in jur de trei euro.
„Valoarea caselor construite este de doua-trei miliarde de lei, numai bunurile din ele ajungand la 30-40.000 euro. Pretul caselor construite dupa 1990 a variat insa intre 30.000 si 200.000 euro”, spune Ioan Onufrei. O situatie ciudata s-a inregistrat cand a fost organizat referendum pentru a transforma comuna in oras. S-au prezentat putin peste 20% din alegatori, pentru ca restul erau la munca prin alte tari. „Daca cineva isi doreste sa ma demita, nu cred ca are cum pentru ca nu au cum sa stranga la vot peste 50% din alegatori”, glumeste Ioan Onufrei.
Comuna Marginea in cifre
· Populatia: aproximativ 10.000 locuitori, din care circa 4.500 lucreaza in strainatate si alti 4.500 sunt copii si pensionari.
· Bugetul local este de aproximativ 5 miliarde lei anual, din care circa 2 miliarde provin din impozitul pe cladiri.
· Din 1992 si pana in prezent Primaria Marginea a acordat peste 1.700 de autorizatii de constructie, din care aproximativ 1.200 pentru cladiri noi. Primaria acorda, in medie 100 de autorizatii de constructie anual.