Pierduţi în traducere „Ştiţi ce probleme sunt la Banca Carpatica. Să dea Dumnezeu ca să nu... să avem probleme cu Banca Feroviară!“ Virgil Stoenescu, membru al Consiliului de Administraţie al BNR, cu o declaraţie „responsabilă“ în Parlament, care a avut nevoie de clarificări oficiale ulterioare din partea băncii centrale, pentru a lămuri ce a vrut de fapt dl Stoenescu să spună. ZOOM Independenţa BNR Desemnarea, în Parlament, a noilor membri în Con
Pierduţi în traducere
„Ştiţi ce probleme sunt la Banca Carpatica. Să dea Dumnezeu ca să nu… să avem probleme cu Banca Feroviară!“ Virgil Stoenescu, membru al Consiliului de Administraţie al BNR, cu o declaraţie „responsabilă“ în Parlament, care a avut nevoie de clarificări oficiale ulterioare din partea băncii centrale, pentru a lămuri ce a vrut de fapt dl Stoenescu să spună.
ZOOM
Independenţa BNR
Desemnarea, în Parlament, a noilor membri în Consiliul de Administraţie al BNR a dat măsura independenţei reale a băncii centrale. Necesară pentru a o feri de presiunile politice care ar putea-o deturna de la principala sa misiune – lupta cu inflaţia – independenţa BNR este admirabil reglementată în lege. Celor care încă mai aveau dubii că numirea conducerii băncii de către partide este singură suficientă să-i afecteze independenţa, jocurile din Parlament de săptămâna trecută le-au arătat că politicienii nu se mai preocupă nici măcar de păstrarea aparenţelor. Oricum, nu mai mult decât să îi avizeze, fără multe discuţii, pe cei mai longevivi specialişti, guvernatorul Mugur Isărescu şi viceguvernatorul Cristian Popa, pentru a se putea concentra apoi asupra trocului de posturi în funcţie de algoritmul politic. Deveniţi aliaţi în susţinerea moţiunii de cenzură după spargerea Guvernului, PNL şi PSD şi-au rezolvat neînţelegerea legată de numărul de posturi la BNR, social-democraţii acceptând ceea ce iniţial le refuzaseră liberalilor: două locuri în CA al BNR, inclusiv unul executiv, de vicepreşedinte, pentru Bogdan Olteanu. Membru de frunte al Partidului Liberal, Olteanu a fost considerat de parlamentari mult mai potrivit decât independentul Lucian Croitoru, actualul consilier al guvernatorului Isărescu pe probleme de politică monetară şi fost reprezentant al României la FMI, sau decât Daniel Dăianu, fost economist-şef la banca centrală şi ministru de finanţe. Nu au avut probleme cu avizul parlamentar nici fostul vicepreşedinte PSD, Florin Georgescu, sau Dinu Marin, ajuns decan la ASE după o carieră la Editura Economică, Scânteia Tineretului sau Viaţa Studenţească şi integrat cu succes în trecut în acelaşi partid.
Nicio discrepanţă faţă de numirile pe care Mugur Isărescu declarase că le aşteaptă: „specialişti care să aibă experienţă bancară, şi nu de orice gen, experienţă internaţională, BNR fiind integrată, în proporţie de 70%, în sistemul băncilor centrale europene“.
Iar dacă, după toate acestea, Isărescu scăpase de palpitaţii, Virgil Stoenescu, membru în CA al BNR, nu a găsit o modalitate mai „responsabilă“ de a răspunde în Parlament unei întrebări legate de oportunitatea înfiinţării de bănci cu capital românesc pentru finanţarea industriei şi agriculturii, decât amintind de „problemele“ de la Banca Carpatica. Bineînţeles, fără a preciza clar la ce se referă şi lăsând astfel loc deschis imaginaţiei publicului, până când BNR a transmis oficial lămuriri că nu era vorba decât de dificultatea de a face faţă concurenţei băncilor străine, rezolvată prin majorări de capital.
MAILBOX
Oraşul cu cele mai scumpe şosele
Reacţii ale cititorilor la articolul „Străduţe scumpe ca în Bucureşti în toată lumea nu găseşti“, publicat în Capital nr. 40 din 5 octombrie 2009.
În atenţia DNA. Ceea ce se întâmplă cu acţiunea unor consilieri locali din Bucureşti, de a aproba un buget de peste 250 milioane de euro pentru asfaltarea câtorva străzi şi bulevarde din capitală, reprezinta pur şi simplu un atac la adresa bucureştenilor care, din puţinul pe care îl au la dispoziţie, se trezesc cu bugete umflate de peste 10-15 ori. Credem cu toată tăria că DNA trebuie să-şi facă într-adevăr treaba. Dacă nu facem nimic decât să îi înjurăm pe consilieri, nu rezolvam nimic, organele statului trebuie să-şi facă datoria. (Mesaj trimis de Radu Greceanu)
Prea mulţi bani disponibili? Reduceţi taxele! Bd. Kiseleff arată foarte bine, nu cred ca are nevoie de asfalt acum. Şi nu-mi imaginez cum ar fi să îl închidă, nici nu vreau să mă gândesc cum aş ajunge acasă. Propun să facem o petiţie publică şi poate dom‘ primar, înainte să se vadă preşedinte, se va ocupa şi de banii noştri, pe care văd că-i cheltuie cu mână largă. Dacă au prea mulţi bani la primărie, să micşoreze taxele locale pe anul viitor. Cum să dea un milion de euro doar pentru Strada Academiei!? (Trimis de Fan Kiseleff)
Soluţia radicală personală. Edilii noştri cei dragi nu sunt în stare să facă o pasarelă peste calea ferată la centura de la Domneşti şi vor să cheltuiască sute de milioane de euro pe asfaltări? Anul acesta, până acum nu am plătit niciun impozit şi nicio taxă. Mă voi ambiţiona şi nu voi plăti nimic. Chiar dacă mă vor da în judecată, o să-i amân şi eu cu plata măcar vreo cinci ani! (Trimis de Cetăţeanul scârbit)
Protest fiscal. Ce putem face? Am încercat cu boicotarea votului prin neparticiparea la alegeri, au găsit o soluţie şi pentru asta. Greva fiscală? Este posibil să nu mai plătim taxe, astfel încât cei care văd bugetul public ca portofel de cheltuieli pentru „prieteni“ să nu mai aibă de unde? (Trimis de Mircea)
Porcul îngrăşat în ajun. Strada pe care stau eu este neasfaltată de 30 de ani, de când a fost făcută, pare o relicvă din Al Doilea Război Mondial. Dar ştiţi ce fac băieţii deştepţi? S-au apucat acum două săptămâni, fix înainte de alegeri şi în plin sezon de ploi, să o cârpească pe ici, pe colo şi să mai înfigă nişte borduri de-ale lui Videanu. (Trimis de Cetăţeanul indignat)
OFSAID
Abuz Voi promova şi ca ministru o iniţiativă pe care am sprijinit-o ca parlamentar: exproprierile pentru interes public. Astfel, va fi rezolvată şi problema locuinţelor.
Elena Udrea, convinsă că problemele din orice domeniu de care se ocupă sunt de un interes public atât de covârşitor, încât proprietatea privată merită să redevină moft. Vor urma, poate, exproprieri pentru hoteluri sau parcuri de distracţii care să împlinească salvarea prin turism a României.
Tupeu Vom propune iniţierea progamului „Rabla“ şi la vagoanele de călători, la un cost mediu de 500.000 euro pe unitate.
Îndrăzneaţa propunere de susţinere a afacerilor proprii cu banii contribuabililor îi aparţine lui Valeriu Blidar, preşedintele Astra Vagoane Călători. Propunem Guvernului să nu se oprească aici. Cu programul Rabla la avioane ar putea fi înnoită, din banii noştri, toată flota Tarom, iar programul Rabla la vapoare ar reface flota de pescuit dispărută fără urmă în anii ,90.
Mărunţiş Proiectul de ordonanţă de urgenţă privind sediile confederaţiilor sindicale este o monedă de schimb prea mică pentru a opri protestele.
Plusaţi, domnul Boc! Preşedintele CNSLR Frăţia, Marius Petcu, nu refuză cadoul ordonanţei, dar nu vrea să îşi încurce nici membrii cu mărunţiş.
Reverie Creditele externe vor fi rambursate prin performanţa economiei şi fondurile UE.
Ar fi fost culmea ca tocmai Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, stâlpul de susţinere prin declaraţii a optimismului în pieţele financiare, să ne spună direct că vom plăti din taxe şi impozite împovărătoare pentru împrumuturile luate acum de autorităţi incapabile să reducă, înainte de alegeri, cheltuielile publice şi aparatul administrativ.