Sindicatele încep sezonul mitingurilor

Începând de săptămâna aceasta, sindicatele declanşează mişcări de protest în toată ţara, ca urmare a măsurilor de austeritate impuse de Guvern. Sindicaliştii din învăţământ şi-au anunţat primii programul: luna aceasta vor face mitinguri, pichetări şi greve de avertisment la nivel teritorial, în aprilie vor picheta Ministerul Educaţiei şi Guvernul, iar în a doua jumătate a lunii mai vor declanşa grevă generală înaintea finalizării anului şcolar.

ZOOM

O rablă de program

Entuziasmul cu care persoanele fizice s-au îngrămădit să-şi achiziţioneze maşini prin programul „Rabla“ nu a cuprins până acum şi companiile. Nicio firmă din România nu a accesat până în prezent vreun voucher prin programul „Rabla“, cauza fiind, potrivit directorului Administraţiei Fondului pentru Mediu (AFM), Gheorghe Popescu, „procedurile greoaie şi condiţiile impuse companiilor“.  Cum pentru companii programul echivalează cu acordarea unui ajutor de stat, situaţia este mult mai sensibilă decât în cazul beneficiarilor persoane fizice. Firmele trebuie să îndeplinească mai multe condiţii suplimentare şi majoritatea eşuează în accesarea facilităţii oferite de stat.

În primele trei săptămâni ale ediţiei 2010 a programului „Rabla“, la AFM s-au înscris pentru evaluare puţin peste 300 de firme interesate să participe la acesta, dar niciun dosar nu a fost până în prezent validat. Iniţial, programul „Rabla“ din 2010 avea prevăzute fonduri pentru casarea a 40.000 de maşini de la persoane fizice şi 20.000 de la companii. Între timp, pe fondul cererii mari din partea populaţiei, majoritatea voucherelor pentru firme au fost transferate în mai multe etape către persoane fizice, pentru companii rămânând rezervate doar 1.000, adică doar 5% din cele alocate iniţial. „Mă tem că şi o mie este prea mult pentru a putea fi accesate de firme, date fiind condiţiile speciale“, crede Popescu. Până una alta, o soluţie de creştere a vânzărilor prin intermediul programului este căutată exact acolo unde cheltuielile ar trebui să fie drastic limitate: la instituţiile publice. Ministrul mediului, Laszlo Borbely, a anunţat că a discutat deja cu premierul pentru a găsi o soluţie de includere a acestora în programul „Rabla“. Entuziasmul redresării vânzărilor de maşini cu bani de la buget se loveşte de o singură piedică: legea. În prezent, din cauza constrângerilor bugetare, instituţiile publice au interdicţie la cumpărarea de maşini. Laszlo Borbely speră însă că primul-ministru va accepta să elimine acest impediment.

Pe banii contribuabililor, ministrul mediului se simte plin de iniţiative şi spune că o dovadă suficientă de cumpătare ar fi ca instituţiile publice să nu se avânte în cumpărarea unor maşini extrem de scumpe: „Trebuie să stabilim însă un cuantum clar, pentru că având în vedere restricţiile bugetare trebuie pus clar un plafon pentru preţul maşinii noi. Nu vor cumpăra limuzine, dar, zic eu, undeva la 10.000 – 12.000 de euro am putea să le permitem să dea pe o maşină nouă, după casarea uneia vechi pe care o au în parcul auto“.

MAILBOX

De ce nu ne primesc europenii

Reacţii ale cititorilor la articolul „Unde şi de ce continuă europenii să ne trântească uşa în nas“, publicat în Capital nr. 8 din 1 martie 2010. Articolul prezintă restricţiile care se menţin pe piaţa muncii, în diverse ţări din Uniunea Europeană, pentru cetăţenii români.

• Problemele şcolii. Au dreptate când nu recunosc diplomele absolvenţilor. Avem un sistem de învăţământ mult prea înapoiat pentru a putea concura pe piaţa muncii cu absolvenţii universităţilor din Vest. De exemplu, în IT, la noi se mai studiază tehnologii considerate, de către cei din Vest, moarte de mulţi ani. În domeniul farmaceutic, jumătate din ce avem noi pe piaţă şi din ceea ce se studiază la facultate nu mai există în ţările civilizate. Mai trebuie menţionat cum se poate face o facultate în România. Mulţi din cei care părăsesc universităţiile cu o diplomă de licenţă în mână nu sunt capabili să lucreze în domeniul de specialitate, deoarece au trecut pe ochi frumoşi, mită, influenţe şi „prestări servicii“. (Trimis de Ovidiu) 

• Avem ce merităm. Mii de medici, ingineri sau specialişti IT pleacă în Europa de Vest pentru că merităm. Occidentul îşi vede interesul: are nevoie de specialişti IT sau de doctori, îi ia şi din România. A plătit un stat sărac pentru educaţia lor, un stat bogat îi foloseşte. C-aşa-i în tenis. Are nevoie de „căpşunari“ sau de femei pentru îngrijit bătrâni, îi ia din nou şi din România. Evident că nu vor să ia infractori sau indivizi care să treacă rapid la şomaj sau pe ajutoare sociale. (Trimis de Ion)

• Teama şomajului. Nu există niciun interes din partea autorităţilor române să primim drept de muncă pentru că ar pleca foarte mulţi şi ar apărea probleme cu lipsa forţei de muncă. Nici ţările europene n-au nevoie de forţă de muncă, în special necalificată, pentru că au destui şomeri. (Trimis de Ionuţ)

• Câinii cu covrigi în coadă. Trăiesc în Germania de opt ani. După 1 ianuarie 2007 au apărut o grămadă de cetăţeni români… la cerşit. Românii încă trăiesc cu impresia că în Germania umblă câinii cu covrigi în coadă. Vă spun clar, nu e aşa. Dacă locuieşti  şi munceşti aici te descurci cu banii, dar nu te dau banii afară din casă. Dacă lucraţi un anumit timp aici, statul german trebuie să vă plătească apoi şomajul. Nu vi se pare că au şi ei destui şomeri şi că e normal ca românii să fie văzuţi ca şomeri siguri în viitor? Nu mai judecaţi europenii! S-au fript cu ţările care au aderat în 2004 şi nu vor să se frigă de două ori. Nu are nimic în comun cu rasismul. (Trimis de Un român)

OFSAID

Caracterizare E ciufut, nu vorbeşte. Toţi specialiştii cred întotdeauna că lumea se reduce la dreptatea lor unică, prin urmare, toate celelalte sunt ­fandoseli.
După ce a observat abilităţile de comunicare ale fostului său şef (Sebastian Vlădescu, ministrul finanţelor), căruia i-a fost consilier de imagine, Andrei Gheorghe reuşeşte să deducă o trăsătură esenţială a specialiştilor ajunşi în poziţii de decizie în aparatul statului: convingerea că funcţia deţinută vremelnic îi transformă în deţinătorii adevărului absolut.

Practica Tehnic, în 2010 am putea termina 100 de kilometri de autostradă, dar financiar, doar 30-40.
Practica ne omoară… Ministrul transporturilor, Radu Berceanu, găseşte în ograda instituţiei pe care o conduce reflectarea multor bancuri dedicate diferenţei dintre „voinţă şi putirinţă“.

Ocazii Aş vrea să vă asigur că în România există posibilitatea dezvoltării de afaceri nu numai pe banii firmelor.
Pentru oamenii de afaceri niponi, cărora li s-a adresat în cadrul unui forum, preşedintele Traian Băsescu a precizat la ce afaceri concrete făcute cu alţi bani decât cei proprii se referă: cele realizate atrăgând fonduri europene. La o eventuală conferinţă cu regii asfaltului sau cu „băieţii deştepţi“ din energie, ar fi fost scutit de orice lămurire suplimentară: toţi ar fi asumat automat că este vorba de banii statului.

Teamă Nu vrem să ajungem ca în Grecia!
Slogan scandat la Timişoara de sindicaliştii din administraţia publică, la un protest cu revendicări pentru măsuri asemănătoare celor care au contribuit la dezastrul financiar din Grecia.