Chiar dacă semnele de peste Ocean se vedeau, iar presa trăgea semnale de alarmă, guvernanţii, prinşi cu alegerile parlamentare, nu s-au sinchisit să vadă dacă creşterea economică are fundamente stabile. Acum, în prag de noi alegeri, situaţia nu este cu mult schimbată, doar poate un pic mai realistă. Promisiunile curg cu nemiluita.
De parcă politicienii ar trăi într-un palat de cristal, fără să observe ce se întâmplă cu adevărat în jurul lor. În fiecare din aceşti patru ani care au trecut ne amăgeam cu „mai rău de atât nu se poate“. An de an, trăgeam speranţe de mai bine, încercam să fim mai optimişti, promovam ştirile pozitive, dar amăgirile au continuat. În această perioadă am trecut prin toate stările, de la pesimism la optimism, şi invers, până când am devenit realişti. Acest „realism“ ar trebui să deschidă ochii şi autorităţilor şi să observe semnalele din afară. De ce? Pentru că dacă nici acum, după patru ani de criză economică, nu ne-am învăţat lecţia, înseamnă că vor urma alţi ani în care nu vom şti încotro să mergem.
Semnale vin acum de peste tot. Zona euro a intrat din nou în recesiune, după ce în trimestrul III economia celor 17 state a scăzut cu 0,1% faţă de trimestrul precedent, când a fost consemnată o contracţie de 0,2%. Aceasta este cea de-a doua recesiune din ultimii trei ani.
Volumul comerţului cu amănuntul a scăzut cu 1,2% în zona euro şi cu 1,1% în UE, în octombrie faţă de luna precedentă, iar faţă de aceeaşi lună a anului trecut s-a consemnat o contracţie de 3,6% în zona euro, respectiv de 2,4% în UE. Mai mult, în noiembrie au fost înmatriculate în Franţa doar 6.200 de autoturisme noi marca Dacia, în scădere cu 40,5%. Iar dacă ne uităm în rapoartele de la Statistică, observăm că liderul exporturilor româneşti este Automobile Dacia, iar cea mai mare piaţă a autoturismelor produse la Mioveni este chiar cea franceză. Un alt semn rău este şomajul: Grecia a depăşit Spania, aproape 1,3 milioane de greci neavând un loc de muncă în septembrie, numărul şomerilor fiind în creştere cu 38% comparativ cu perioada similară din 2011. Şi pe plaiurile mioritice numărul şomerilor a crescut cu peste 20.000 într-o singură lună, ajungând la 476.321 de persoane fără loc de muncă.
Toate aceste semne sunt recente, fără să fac referire la acordul cu Grecia sau Spania, care a cerut din nou ajutor de la Bruxelles. Pe lângă acestea sunt cele de amploare şi care urmează să vină anul viitor: taxa pe tranzacţiile financiare etc. Iar dacă la aceste semnale de alarmă mai adăugăm şi previziunile oamenilor de afaceri locali, care speră măcar la un 2013 la fel ca anul 2012, atunci autorităţile ar trebui să formeze urgent adevărate celule de criză.
Ciprian Mailat este redactor-şef adjunct Capital
