În schimb, la nivel de imigraţie, în România vin mai mulţi bărbaţi decât femei.
'Pentru anii 2013 – 2014, au plecat, au emigrat (…) mai multe femei decât bărbaţi. La nivelul celor doi ani, ponderea femeilor este de 55%, iar diferenţa până la 100% este reprezentată de bărbaţi. Este o caracteristică importantă sau o schimbare de comportament la nivelul populaţiei, întrucât la nivelul anilor 2000 era tocmai invers. Erau mai mulţi bărbaţi care plecau decât femei. La nivelul imigranţilor, al celor care vin, tendinţa este tocmai invers. Avem mai mulţi bărbaţi care vin decât femei'', a spus, vineri, şeful INS, într-o conferinţă de presă.
Tudorel Andrei a precizat că, în general, cei mai mulţi emigranţi aparţin grupei de vârstă 20 – 50 de ani, iar în cadrul acesteia se remarcă persoanele din categoria 40-50 de ani.
'Migraţia la nivelul persoanelor cu vârsta de 40-45 de ani este mare şi pentru că în 1968 am avut cele mai multe naşteri: peste 500.000 de naşteri. La această grupă de vârstă avem cei mai mulţi plecaţi în străinătate. Ceea ce s-a întâmplat în urmă cu 40-50 de ani observăm acum la nivelul populaţiei', a arătat el.
Preşedintele INS a precizat că, la 1 ianuarie 2015, populaţia rezidentă a României era de 19.861.408 de locuitori.
'În raport cu 1 ianuarie 2014, avem o diminuare a populaţiei rezidente de aproape 90.000 de persoane. Această diminuare, în cea mai mare parte, s-a datorat factorului natural, în sensul că naşterile sunt sub numărul de decese. La nivelul României, din 1990 şi până acum, în general, numărul de decese a fost de 240.000 – 250.000 de persoane, iar numărul de naşteri a scăzut de la 230.000-240.000 până la sub 180.000 de persoane la nivelul anului 2014', a explicat acesta.
La această reducere naturală a populaţiei se adaugă migraţia internaţională, precum şi o devansare a numărului de emigranţi în raport cu cel al imigranţilor.
'Deci, cei care au plecat sunt în număr mai mare decât cei care au venit. Valorile sunt în jurul a câtorva zeci de mii de persoane … Avem cifre pentru emigranţi, cifre pentru imigranţi, diferenţa dintre cele două este de 42.000 de persoane. Numărul de plecări este mai mare decât numărul de sosiri cu 42.000 de persoane', a spus Tudorel Andrei.
În context, acesta a subliniat că schimbarea demografică a României a fost marcată de anul 1990, printre factorii care au determinat schimbări numărându-se tranziţia demografică, migraţia internaţională şi modelul cultural.
'Dezechilibrele din demografie nu pot fi contracarate într-o perioadă scurtă de timp şi aceste dezechilibre nu apar neapărat datorită unor schimbări economice sau politice într-o perioadă scurtă de timp. Sunt dezechilibre care se formează şi se accentuează pe o perioadă lungă de timp. Schimbarea demografica majoră la nivelul populaţiei României a fost marcată de anul 1990. Personal, consider câţiva factori foarte importanţi care au determinat această schimbare majoră de comportament la nivelul populaţiei României. Primul şi foarte important este cel al al tranziţiei demografice. Aş vrea să fac o remarcă. Este o diferenţă totală între tranziţia economică şi tranziţia demografică. Toate ţările dezvoltate au trecut printr-o asemenea tranziţie demografică, au încheiat această tranziţie demografică undeva la începutul secolului XX', a arătat Andrei.
În condiţiile în care, la începutul secolului XX, România avea o populaţie tânără, fenomenul de tranziţie demografică a fost mult încetinit în perioada economiei planificate, din cauza unor măsuri artificiale care au vizat creşterea natalităţii şi, implicit, creşterea populaţiei, însă toate aceste 'intervenţii brutale artificiale'' pot fi văzute în evoluţia demografică a ţării noastre, de după 1990.
'Anul 1990 a deschis un drept al fiecăruia de a circula liber, de a-şi alege locul de muncă în România, dar şi în altă ţară decât în cea în care s-a născut. În aceste condiţii, România a avut o migraţie externă foarte mare începând cu 1990, iar procesul de aderare a marcat un vârf al migraţiei internaţionale.
În ceea ce priveşte modelul cultural, începutul tranziţiei a marcat un alt comportament la nivelul fiecărui individ, al fiecărei familii. Astfel, dacă la începutul secolului XX, numărul de copii născuţi de o femeie de 5,9 copii, în 1989 s-a ajuns la 2,2 copii, iar la nivelul anului 2014 – 1,4 copii, potrivit lui Tudorel Andrei. AGERPRES
