Din Ungaria, Marine Le Pen denunță „brutalitatea ideologică a UE”

Sursă: Dreamstime

La Budapesta, Marine Le Pen s-a întâlnit marți cu liderul ungar Viktor Orban, pe care l-a susținut împotriva Bruxelles-ului. "Ungaria în 2021, sub conducerea dumneavoastră, este din nou în prima linie a luptei pentru libertatea popoarelor". Aceste cuvinte îi aparţin dnei Marine Le Pen şi i-au fost adresate lui Viktor Orban, în cadrul unei conferințe de presă comune, marți, 26 octombrie, la Budapesta.

Din Ungaria, Marine Le Pen denunță „brutalitatea ideologică a UE”

Fosta şefă a Adunării Naţionale (RN) a fost primită de liderul ultraconservator al Ungariei. Ea a profitat de ocazie pentru a-l susține pe premier și a criticat „brutalitatea ideologică” a Uniunii Europene în fața anumitor poziții ale liderului, notează Le Point.

„În această lună octombrie, momentul cât şi împrejurările nu pot decât să ne inspire un gând emoționat pentru eroii revoltei din 1956”, a subliniat ea cu referire la revolta împotriva regimului comunist al vremii susținut de Uniunea Sovietică. Salutând „curajul” și „hotărârea” premierului ungar, ea și-a luat „angajamentul”, dacă va fi aleasă șef de stat anul viitor, de a „îi acorda sprijinul Franței și al poporului ei pentru a reorienta o Uniune Europeană a cărei brutalitate ideologică amenință însăși ideea de suveranitate”.

Pentru candidata Adunării Naţionale (RN) a fost o întâlnire foarte așteptată, la o lună după vizita polemistului Éric Zemmour, potențialul dar încă nedeclaratul ei rival la alegerile prezidențiale din Franța din 2022, și al nepoatei sale Marion Maréchal. Escortă polițistă, covor roșu, prânz de mic comitet și conferință de presă „oficială”: Marine Le Pen s-a declarat „onorată” de primirea pe care Viktor Orban i-a oferit-o la mănăstirea Carmelitelor, astăzi biroul premierului, cu vedere la Dunăre. Eric Zemmour avusese dreptul doar la o întrevedere privată.

Recenta lege ungară anti-LGBT+ nu a fost criticată

Marine Le Pen a refuzat să critice recenta lege ungară anti-LGBT+, aflată în centrul unui conflict legal cu Bruxelles-ul: „cum sunt atașată fundamental de suveranitatea fiecăreia dintre națiuni, nu mi-ar trece prin minte să vin să dau lecții pentru poporul ungar”, a spus ea. Criticând o „putere centralizată la Bruxelles îmbătată de propria existență, de puterea și atotputernicia ei”, candidata RN a denunțat „voința de înrobire” a Uniunii Europene și a refuzat orice principiu al primatului dreptului european.

„Acest principiu ar putea fi impus doar prin manevre”, iar instanțele poloneze „sunt pe deplin justificate să-și afirme […] dreptul lor de a stabili și aplica regulile fondatoare ale pactului lor național, pactului lor social și chiar ale pactului lor societal”, a afirmat Marine Le Pen.

”Rară violență împotriva Ungariei și Poloniei”

Potrivit acesteia, „amenințările cu sancțiunile, și a fortiori cu excluderea, care sunt de o rară violență, împotriva Ungariei sau Poloniei, indică miza dezbaterii care se deschide”, pentru că „Uniunea Europeană știe foarte bine că joacă totul aici”.

Repetându-și angajamentul de a „reforma Constituția Franței prin referendum pentru a acționa pe principiul superiorității acesteia”, ea a subliniat că aceasta va include și „soluționarea completă a problemei imigrației, acest flagel de care națiunile noastre trebuie să se protejeze în mod imperativ”. Pe acest subiect, ea a denunţat „submersiunea migratorie pe care Uniunea Europeană vrea să o organizeze”, ale cărei „efecte dezastruoase” se resimt „la nivel identitar, financiar sau teritorial”.

Cele două personaje suveraniste au susținut o alianță a națiunilor. Viktor Orban, al cărui partid a părăsit grupul PPE (dreapta) din Parlamentul European în martie, a explicat că „îşi caută parteneri care să coopereze în această nouă eră”. Iar tabăra Marinei Le Pen este „de neratat”, a spus el, lăudându-i „sprijinul” neclintit de-a lungul anilor. Însă în ce privește această alianță a națiunilor, vizita nu a dat naștere niciunui anunț concret.

„Cred că atât timp cât forțele patriotice și suveraniste nu sunt aliate în cadrul Parlamentului European, ele au, evident, mai puțină greutate decât în cazul în care am reuşi să constituim acest grup mare pe care l-am solicitat deja de ceva vreme”, a insistat ea în fața presei. Subiectul nu a avansat deloc după publicarea, în iulie, a unei „declarații comune” între candidata RN și aproximativ cincisprezece aliați din Europa, printre care și premierul ungar.