Dinspre UE curge mai mult lapte. Urmează mierea

Ţările UE vor putea să-şi sporească producţia de lapte cu 2% faţă de cotele alocate anterior, începând cu 1 aprilie. Măsura vizează scăderea preţului laptelui pe piaţa europeană. Parlamentul European (PE) a aprobat săptămâna trecută noua reglementare, în timp ce producătorii din mai multe state ale UE, inclusiv cei din România, protestau în stradă faţă de preţul mic oferit de procesatori pentru laptele materie primă. Deşi au votat proiectul propus de C

Ţările UE vor putea să-şi sporească producţia de lapte cu 2% faţă de cotele alocate anterior, începând cu 1 aprilie. Măsura vizează scăderea preţului laptelui pe piaţa europeană.

Parlamentul European (PE) a aprobat săptămâna trecută noua reglementare, în timp ce producătorii din mai multe state ale UE, inclusiv cei din România, protestau în stradă faţă de preţul mic oferit de procesatori pentru laptele materie primă.

Deşi au votat proiectul propus de Comisia Europeană, europarlamentarii şi-au exprimat temerea că o creştere uniformă de 2% ar conduce la preţuri prea scăzute pentru fermierii aflaţi deja în dificultate, în contextul în care producţia se situează în multe regiuni sub nivelul minim al cotelor alocate. Creşterea cotei ar însemna un plus de 2,84 milioane de tone de lapte, în întreaga UE, pentru anul agricol 2008/2009, faţă de cantitatea totală din prezent, de 145,7 milioane de tone. Europarlamentarii doresc ca, în cazul depăşirii noilor cote, să nu se plătească taxe decât dacă se va constata un excedent la nivel comunitar.

Limitarea producţiei de lapte în ţările Comunităţii europene a fost decisă în 1984, când s-au introdus aşa numitele cote. Scopul principal al acestei scheme era reducerea dezechilibrului între oferta şi cererea de pe piaţa laptelui, astfel încât preţul acestuia să nu scadă sub nivelul costului. Totodată, a fost introdus şi un sistem de taxe aplicabil la cantităţile de lapte colectate sau vândute direct, peste cota naţională stabilită.
Comisia Europeană (CE) şi-a anunţat intenţia de a creşte treptat cotele de lapte alocate la nivel naţional, astfel încât până în 2015 acestea să fie eliminate. Au fost propuse două variante: eliminarea bruscă a cotelor sau o creştere graduală a acestora, cu 2,5%-3% pe an, până în 2015.

Ministrul Agriculturii, Dacian Cioloş, a declarat că România susţine cea de-a doua variantă propusă de Bruxelles.

În cazul României, cota de lapte  are două componente: livrări către procesatori (1,3 milioane de litri) şi vânzări directe către consumatori (două milioane de litri). În ceea ce priveşte calitatea laptelui, ţara noastră beneficiază de un regim special, fiindu-i permise două standarde: cel naţional (pentru laptele neconform cu normativele UE) şi cel european.

Surplusul este direcţionat către procesatori

Întrucât cea mai mare parte a laptelui produs în România nu corespunde standardelor europene, CE ne-a acordat un termen de graţie, astfel încât până în decembrie 2009 să ne aliniem cerinţelor comunitare. „Departamentul de administrare a cotelor de lapte, din subordinea Ministerului Agriculturii, trebuie să decidă către cine va direcţiona procentul de 2%: procesatori, vânzări directe sau rezerva pentru noii fermieri care vor intra pe piaţă“, susţine Valentin Blănaru, director executiv al Asociaţiei Patronale Române din Industria Laptelui (APRIL). Acesta este de părere că distribuirea celor două procente către procesatori ar creşte siguranţa produselor lactate care ajung la consumatori. În schimb, direcţionarea lor către vânzările directe ar încuraja desfacerea laptelui neprocesat direct pe piaţă. „În ceea ce priveşte rezerva pentru cei ce vor intra pe piaţă, trebuie avut în vedere gradul de absorbţie a fondurilor europene destinate agriculturii, de care pot beneficia cei care vor să investească în ferme“, consideră reprezentantul APRIL.

Ministerul Agriculturii a decis deja unde va direcţiona cei 2%. „Pentru 2008/2009, vom aloca pentru livrări mare parte din creşterea cotei, astfel încât să acoperim necesarul de cotă din exploataţiile realizate prin programele de finanţare, respectiv prin Fondul European pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală“, a declarat, pentru Capital, Ion Roşu, director în cadrul Ministerului Agriculturii. Conform lui Roşu, între cauzele pentru care preţul laptelui din România este mai ridicat decât în alte state ale UE se numără dispersia în teritoriu a exploataţiilor, managementul slab al fermelor, dezechilibrul mare între cerere şi ofertă, inexistenţa unui sistem integrat de producţie-colectare-procesare.

«Mărirea cotei, utilizată inteligent de către Guvern, stimulează producţia de lapte, iar creşterea producţiei duce la scăderea preţului.»
Maria Petre, Comisia pentru agricultură a Parlamentului European

Capital – Editia nr.11, data 19 martie 2008