La semnarea contractului de privatizare a Petromidiei, Fondul Proprietatii de Stat a acceptat icheierea tranzactiei la un pret nesemnificativ: 2 dolari/actiune. Ceea ce a contat mai mult a fost acceptarea, de catre cumparator, a preluarii volumului mare de datorii: 2.300 miliarde lei obligatii la bugetul de stat si 171 milioane dolari datorii catre banci. Numai ca, la ora semnarii contractului, oficialii FPS au omis sa aminteasca despre existenta unui act normativ care permite noului proprietar sa beneficieze de reesalonari la plata datoriilor, lucru de altfel stipulat si i documentul icheiat itre Fond si Rompetrol.
O ordonanta de urgenta (OUG nr. 64) emisa i decembrie 1998 i perspectiva privatizarii rafinariei Petromidia stipuleaza: „in vederea privatizarii SC Petromidia, FPS va negocia si va semna contractul de vinzare-cumparare a unui pachet de actiuni reprezentind 65,323% din capitalul social al acestei societati comerciale, cu acordarea unor facilitati la plata pretului actiunilor si la plata unor datorii bugetare”.
De asemenea, actul normativ permite derogarea de la mai multe acte normative care prevad, i cazul privatizarii, reesalonari la plata datoriilor, pe maximum cinci ani. Ar isemna ca, potrivit acestui act normativ, Rompetrol ar putea beneficia, pentru datoriile Petromidia, de o ilesnire la plata care sa depaseasca nivelul maxim admis de lege. Ceea ce, potrivit unor surse guvernamentale, s-a si icercat.
La doua saptamini de la semnarea contractului itre Rompetrol si FPS, Mihai David, presedintele Agentiei Nationale de Dezvoltare Regionala (ANDR), a pus pe masa Guvernului un proiect de ordonanta care, potrivit acelorasi surse, prevedea o reesalonare pe o perioada de 15 ani a datoriei rafinariei catre bugetul statului.
Pe cit de repede a scos acest act normativ din mapa, pentru a-l supune atentiei membrilor Guvernului, pe atit de repede a fost nevoit sa-l retraga de pe masa Executivului, ca urmare a opozitiei itimpinate i sedinta respectiva. „Ministrul Remes a curmat toata discutia, spunind ca va lua acel act pentru a-l analiza i minister”, afirma Radu Berceanu, ministrul industriei si comertului. Desi Remes a trecut drept un opozant al facilitatilor cerute de seful ANDR (conform legii, ANDR are drept de initiativa legislativa i domeniul privatizarii). Ministrul finantelor ne-a declarat: „Nu este vorba despre o opozitie a mea. intocmirea unui dosar pentru Petromidia necesita o perioada mai lunga de timp: cel putin doua saptamini, daca se lucreaza zi de zi numai la acest caz”. Dinu Patriciu ne-a declarat ca, potrivit unei clauze din contractul de privatizare, FPS trebuie sa-i obtina reesalonarile datoriilor Petromidiei catre buget pe o perioada de cinci ani. El infirma, isa, ca s-ar fi cerut o extensie a acestei perioade.
Totusi, saptamina trecuta, vineri 24 noiembrie, Rompetrol a facut un prim pas catre obtinerea de facilitati: modificarea Ordonantei de urgenta nr. 64/1998, prin actualizarea procentajului de actiuni vindut de FPS, de la 65%, la 69,9%, ca urmare a includerii valorii terenului i capitalul social al societatii Petromidia. Ceilalti pasi vor fi si cei mai grei.
Va obtine Patriciu o extensie a termenului de plata a datoriilor, adica o reesalonare pe un termen mai mare de cinci ani? Ramine de vazut ce vor decide membrii guvernului Isarescu i urmatoarea sedinta de guvern, i care va fi luata i discutie oportunitatea acordarii de facilitati la plata obligatiilor bugetare si a altor obligatii catre Ministerul Finantelor. Daca Guvernul va fi de acord, va urma o perioada i care institutiile creditoare vor trebui sa stabileasca debitele Petromidiei si sa vina cu propuneri de reesalonare a datoriilor.
Bancile il refuza pe Patriciu
Datoriile catre buget nu constituie singura problema a noului proprietar. Prin Ordonanta de urgenta nr. 196/9 noiembrie 2000, creantele reprezentind creditele i valuta acordate fostei Companii Romine de Petrol de defuncta Bancorex se preiau prin cesiune la Agentia de Valorificare a Activelor Bancare.
Suma pe care AVAB va trebui sa o recupereze de la Petromidia se apropie de 170 milioane de dolari. La aceasta se adauga o datorie de aproape 2 milioane de dolari, catre SNP Petrom, careia recent i-au fost blocate conturile de catre Petrolexportimport, cea care de fapt a asigurat importurile trecute de titei pentru rafinaria Petromidia.
Primul pas pentru achizitionarea Petromidiei a fost facut: semnarea contractului cu Fondul Proprietatii de Stat. Ceea ce urmeaza va fi cu adevarat dificil: achitarea obligatiilor catre creditori si onorarea angajamentului de plata a actiunilor, i urmatoarele doua luni care au mai ramas pina la expirarea termenului.
in plus, Patriciu va trebui sa gaseasca resurse pentru constituirea capitalului de lucru i valoare de 150 milioane de dolari, bani cu care va trebui sa asigure titeiul necesar functionarii rafinariei.
Din informatiile pe care le detinem, se pare ca primele tentative de a face rost de bani au esuat: negocierile purtate saptamina trecuta cu un reprezentant al ABN Amro Bank nu au dus la nici un rezultat.