Bombardamentele devin din ce în ce mai violente, afectând capitala provinciei secesioniste şi al doilea oraș azer. Duminică, Ganja, al doilea oraș azer, a fost ţinta mai multor rachete care au lovit zonele rezidențiale. Acestea ar fi făcut cel puțin doi morți și mai mulți răniți, potrivit Baku. Tirurile ar fi fost trase din regiunea separatistă Nagorno-Karabah: autoritățile sale susțin că au vizat orașul pentru a-i distruge aeroportul, de unde pleacă atacuri spre front de la începutul ostilităților, săptămâna trecută.

Amenințările de represalii de la Baku au venit rapid. „Azerbaidjanul va distruge ținte militare situate direct pe teritoriul armean, de unde are loc bombardarea populației noastre”, a avertizat Hikmet Hajiev, unul dintre principalii consilieri ai președintelui azer Ilham Aliev. Lovituri chiar în Armenia, și nu în provincia secesionistă Nagorno-Karabah, ar fi o premieră în acest conflict, care, de o săptămână, se confruntă cu unul dintre cele mai violente episoade de la încetarea focului din 1994.

Regiunea Nagorno-Karabakh a fost lovită din ce în ce mai tare de atacurile cu drone și tirurile cu rachete, care vizează capitala pro-independență Stepanakert de trei zile, după ce au lovit orașe mai aproape de linia frontului. Duminică după-amiază, orașul Susha, situat pe drumul de la Stepanakert spre Armenia și unde se înghesuie toți cei care părăsesc Nagorno-Karabakh, a fost, de asemenea, bombardat. Se vorbeşte că ar fi mai mulți răniți, scrie Liberation.

Este dificil să avem o idee clară despre bilanţul uman al acestor lupte și bombardamente. Fiecare tabără comunică pe larg despre ravagiile produse civililor de atacurile inamice, dar informațiile despre decesele militare sunt mult mai răspândite. Erevanul a oficializat moartea a 51 de soldați din armata Nagorno-Karabah sâmbătă, pierderile sale trecând astfel de 200.

În partea azeră, doar numărul victimelor civile (23 de persoane) este făcut public. Potrivit Observatorului Sirian pentru Drepturile Omului, cel puțin 64 de mercenari sirieni, trimiși să lupte alături de azeri de către Turcia, au murit de la începutul luptelor.

În acest conflict, care se desfășoară și prin propagandă, fiecare capitală pretinde că a ucis mai mult de 2.000 de soldați adverşi, fără ca nimic să confirme aceste acuzații pentru moment. Sâmbătă seara, autoproclamatul lider al Republicii Nagorno-Karabah a fost anunțat mort de către presa azeră. El a răspuns pe Facebook a doua zi dimineață cu o fotografie în care poate fi văzut cu o ceașcă de cafea în mână, cu soldați mai mult sau mai puțin zdrențăroși.

Totul induce teama că ciocnirile vor deveni și mai violente în zilele viitoare. „Armenia nu a bombardat până acum teritoriul azer. Dar dacă autoritățile din Baku continuă să considere orașele Stepanakert sau Martuni ca zone în care este permisă declanșarea ostilităților, armata de apărare din Nagorno-Karabah va riposta puternic și proporțional. Acest lucru va avea consecințe teribile pentru Azerbaidjan”, a declarat David Tonoyan, ministrul Apărării armean.

Intervențiile diplomatice nu au reușit până acum să oprească această spirală a războiului. „Grupul Minsk” (Franța, Rusia, Statele Unite), responsabil de medierea conflictului, se află în impas. În ceea ce privește apelul telefonic al cancelarului german Angela Merkel către prim-ministrul armean Nikol Paşinian, solicitând încetarea ostilităților și reluarea negocierilor, acesta a rămas fără efect. Cel al lui Emmanuel Macron către Ilham Aliev nu a fost mai eficient. Președintele azer refuză orice încetare a focului până când trupele armene nu părăsesc Nagorno-Karabah. Cereri complet inacceptabile pentru Armenia, care protejează teritoriul secesionist de la sfârșitul anilor ’80.