"După un deceniu de dobânzi scăzute, datoriile în sectorul public şi cel corporate în multe locuri s-a umflat, ajungând la un nivel record de 164.000 de miliarde de dolari. În condiţiile în care dobânzile cresc, trebuie acordată o atenţie mai mare asupra sustenabilităţii datoriilor", a declarat Kristalina Georgieva, într-un interviu acordat Bloomberg Television.

Băncile centrale din întreaga lume sunt presate să urmeze exemplul Rezervei Federale americane, care a început să majoreze dobânzile mai rapid decât se anticipa iniţial, ceea ce pune presiuni în special pe pieţele emergente şi economiile în curs de dezvoltare. Este nevoie în continuare de modificări de politică structurală, inclusiv răspunsuri la mişcările anti-globalizare, având în vedere că decidenţii din multe economii nu au adoptat măsuri suficiente în perioada prelungită de timp în care costul împrumuturilor a fost unul redus, a spus Georgieva.

"Nu vedem multe ţări care să profite de această perioadă de creştere economică solidă pentru a derula reforme structurale. Sfatul nostru către ţările din întreaga lume este: 'Nu aşteptaţi!. Vremurile bune nu durează pentru totdeauna'", a avertizat Georgieva.

Potrivit calculelor efectuate de Institutul Internaţional pentru Finanţe (IIF), cel mai mare grup de lobby al sectorului financiar, datoria mondială, incluzând aici şi datoriile gospodăriilor, a urcat până la 237.000 miliarde de dolari în ultimul trimestru al anului trecut, cu 70.000 de miliarde mai mult decât în urmă cu un deceniu.

Directorul Băncii Mondiale a subliniat că statele trebuie să analizeze cu atenţie cât de accesibile sunt proiectele pe care le derulează, inclusiv în domeniul infrastructurii, în contextul unor dobânzi scăzute. Georgieva a precizat că Banca Mondială lucrează din greu pentru a atrage investitori din sectorul privat pentru proiecte care presupun finanţare din mai multe surse.

La finele lunii trecute, Tatiana Proskuryakova, manager de ţară pentru România şi Ungaria al Băncii Mondiale, a apreciat că în România există un decalaj mare în ceea ce priveşte infrastructura, iar starea foarte proastă a infrastructurii este cauzată şi de faptul că proiectele nu sunt pregătite în mod corespunzător. (Sursa: Agerpres)