Declarațiile oficialilor ruși privind o posibilă împărțire a teritoriului Ucrainei au stârnit controverse majore pe plan internațional. Directorul Serviciului de Informații Externe al Rusiei, Serghei Narîșkin, a sugerat că statele vecine, inclusiv România, ar putea avea revendicări istorice asupra unor regiuni ucrainene.
Acesta susține că Ucraina se confruntă cu un colaps al statalității, iar situația actuală necesită o analiză istorică detaliată. Președintele rus Vladimir Putin a reiterat, la rândul său, ideea că anumite teritorii au fost smulse României, Ungariei și Poloniei după Al Doilea Război Mondial. Aceste declarații vin pe fondul tensiunilor tot mai mari din regiune și ridică semne de întrebare asupra intențiilor Moscovei privind granițele Ucrainei.
Directorul SIE al Rusiei cutremură Europa. Vrea să împartă Ucraina: Pământurile sale vor merge inevitabil în țările vecine
Serghei Narîșkin a afirmat că, în actualul context geopolitic, prăbușirea Ucrainei este inevitabilă, iar teritoriile sale ar putea ajunge sub controlul statelor vecine.
Într-o dezbatere organizată de Societatea Istorică Rusă, el a menționat că această posibilitate trebuie analizată dintr-o perspectivă istorică riguroasă.
„În aceste condiții, s-au pronunțat judecăți că, din cauza prăbușirii inevitabile a Ucrainei, pământurile sale vor merge inevitabil în țările vecine”, a declarat Narîșkin, citat de Interfax.
În opinia directorului SVR, evenimentele istorice trebuie analizate pentru a înțelege procesele care au dus la situația actuală a Ucrainei.
El a reamintit referendumul din 1991, desfășurat în regiunea Transcarpatică, unde populația a votat pentru autonomie, dar Kievul nu a recunoscut rezultatul.
Polonia, cel mai activ pretendent
Potrivit lui Narîșkin, Polonia își manifestă cel mai intens interesul pentru teritoriile ucrainene. Acesta a amintit de termenul „hiena Europei”, atribuit Poloniei de către Winston Churchill în trecut.
„Polonia, care în secolul trecut a fost supranumită ‘hiena Europei’, a fost întotdeauna cel mai consecvent pretendent la așa-numitele sale cruci estice. Autorul acestui termen aparține primului ministru al Marii Britanii, Churchill. Acum Polonia se uită la Lviv și, în general, nu fără motiv”, a declarat Narîșkin.
Presa rusă a analizat tensiunile tot mai mari dintre Ucraina și statele sale vecine. Publicația Izvestia a relatat că aceste fricțiuni ar putea genera schimbări geopolitice majore în regiune.
Viziunea lui Putin asupra Ucrainei
În 2023, președintele rus Vladimir Putin a afirmat că Ucraina nu a existat ca stat înainte de crearea sa de către Uniunea Sovietică, în 1922. Această idee a fost utilizată frecvent de Kremlin pentru a-și justifica intervenția militară în Ucraina.
„Autoritățile sovietice au creat Uniunea Sovietică. Este un fapt bine cunoscut. Iar până atunci nu a existat nicio Ucraină în istoria omenirii”, a susținut Putin în cadrul unei întâlniri cu președintele Curții Constituționale a Rusiei.
Președintele rus a subliniat că destrămarea Uniunii Sovietice a fost o mare nedreptate istorică, care a separat o parte a poporului rus de statul său.
„Cu toate acestea, ei nu au încetat niciodată să fie oamenii noştri’, a spus Putin, referindu-se la ruși din Ucraina.
Ucraina nu ar fi existat ca stat fără decizia lui Vladimir Lenin
Acest punct de vedere este unul pe care Vladimir Putin îl susține de mulți ani și pe care l-a expus în mod public într-un discurs televizat pe 21 februarie 2022, cu doar trei zile înainte de lansarea intervenției militare în Ucraina.
Liderul de la Kremlin consideră că Ucraina nu ar fi existat ca stat fără decizia lui Vladimir Lenin, fondatorul Uniunii Sovietice, de a permite crearea Republicii Socialiste Sovietice Ucrainene.
Uniunea Sovietică a fost înființată în decembrie 1922 sub forma unui stat federal. Conform articolului 26 din tratatul de constituire, fiecare republică avea dreptul de a părăsi liber uniunea. La momentul respectiv, rușii și ucrainenii erau considerați egali din punct de vedere politic.
Această clauză a fost invocată de mai multe republici sovietice spre finalul anilor 1980, ceea ce a condus, în cele din urmă, la destrămarea Uniunii Sovietice.
Putin l-a acuzat pe Lenin că ar fi pus „o bombă atomică sub edificiul numit Rusia”, care, în cele din urmă, „a explodat” odată cu recunoașterea dreptului la autodeterminare a națiunilor membre ale URSS.
Putin și referirile la România
În declarațiile sale, Vladimir Putin a menționat și România, alături de Polonia și Ungaria, ca țări ale căror teritorii au fost afectate de deciziile luate după cel de-Al Doilea Război Mondial.
„Suprafețe mari, suprafețe mari (au fost smulse) României, Ungariei.
Rusia a cedat Ucrainei și teritoriile sale istorice, dar în mod voluntar, pentru a crea un spațiu istoric cultural și umanitar unic și comun. Iar acele teritorii pe care le-am menționat mai sus au fost confiscate cu forța de la Ungaria, România și Polonia.
Acestea sunt situații complet diferite”, a spus Putin, referindu-se la modificările teritoriale realizate de Uniunea Sovietică.
El a adăugat că Rusia a cedat Ucrainei teritorii istorice în mod voluntar, dorind să creeze un spațiu cultural comun. Totuși, teritoriile anexate de la România, Ungaria și Polonia au fost luate prin forță, ca urmare a războiului.
„Am renunțat de bună voie, pentru a fi împreună, la teritoriile istorice împreună cu populația – dar este adevărat că nimeni nu a întrebat populația, în timp ce acolo au fost anexate cu forța, ca urmare a războiului. Unii oameni, inclusiv cei din Ucraina, ar trebui să se gândească la asta”, a mai spus el.
Liderul de la Kremlin a susținut că actuala conducere a Ucrainei este preocupată doar de menținerea averilor deținute în băncile occidentale, fără a lua în calcul consecințele geopolitice ale acțiunilor sale.
„Dar conducerea Bandera se gândește doar la banii care sunt ascunși în băncile occidentale – mă refer în primul rând la conducerea politică – iar activiștii Bandera sunt folosiți pentru a se servi pe ei înșiși celor care își controlează milioanele și miliardele în băncile occidentale, fără să se gândească la posibilele consecințe ale ceea ce se întâmplă astăzi”, a concluzionat Putin.
