Discursul lui JD Vance de la München a stârnit reacții puternice
Vicepreședintele SUA, JD Vance, și-a făcut o intrare puternică pe scena internațională cu un discurs incendiar la Conferința de Securitate de la München. Intervenția sa a captat atenția sutelor de oficiali străini și a principalelor figuri din domeniul securității naționale, devenind punctul central al dezbaterilor la cel mai înalt nivel.
Discursul oficialului american a stârnit reacții puternice în rândul participanților, mulți dintre ei exprimându-și surprinderea și indignarea.
„Nimeni nu vorbeşte despre altceva”, a declarat un oficial senior din Europa de Est, potrivit Politico.
JD Vance a denunțat politica establishmentului, a cerut Europei să limiteze migrația și a comparat liderii Uniunii Europene cu comisarii sovietici pentru criticile lor la adresa politicienilor de extremă dreapta. Declarațiile sale au alimentat temerile elitelor de securitate europene că Statele Unite se distanțează tot mai mult de ordinea transatlantică tradițională și că există puține soluții pentru a inversa această tendință.
„Aceasta este o nouă Americă şi este clar că cea veche, cu care Europa s-a obişnuit de zeci de ani, a dispărut”, a declarat un fost diplomat american de rang înalt.
„Poate că acesta este, în sfârşit, semnalul de alarmă care va trezi Europa.”
Diplomații profesioniști au rămas șocați de discursul vicepreședintelui SUA
Politico a intervievat 14 participanți la conferință, dintre care mai mulți au ales să rămână anonimi pentru a-și putea exprima liber opiniile despre discursul vicepreședintelui american. Reacțiile au variat, însă pentru mulți dintre cei prezenți, intervenția acestuia a provocat un amestec de șoc și indignare.
Într-o sală secundară, folosită din cauza supraaglomerării sălii principale, remarca lui Vance despre „valorile comune” a fost întâmpinată cu râsete ironice din partea audienței. De două ori, din sală s-au auzit voci spunând:
„Asta a fost o prostie ciudată”, citând reacţia fostului președinte american George W. Bush la discursul inaugural al lui Donald Trump din 2017.
Diplomații de profesie au rămas la fel de surprinși.
„Totul este atât de nebunesc şi îngrijorător”, a declarat un oficial german.
„Am rămas stupefiat”, a spus un fost consilier democrat din Congresul SUA, prezent la conferinţă.
„Nu Rusia îţi influenţează alegerile, tu o faci? Dădea vina pe victimă.”
„Ce naiba a fost asta? Stăteam cu gura căscată într-o sală plină de oameni cu gura căscată”, a adăugat acesta.
„A fost groaznic.”
Pe de altă parte, președintele SUA, Donald Trump, a descris discursul lui JD Vance ca fiind „foarte bun, de fapt genial.”
Adevăratul public țintă al lui JD Vance
Unii participanți au remarcat că adevăratul public al lui Vance nu se afla la München, ci în rândul susținătorilor MAGA din SUA și al grupurilor populiste europene care urmăresc să înlăture partidele de establishment la viitoarele alegeri.
Chiar și printre cei surprinși de tonul discursului, unii oficiali europeni au recunoscut impactul pe care ideologia MAGA îl are asupra continentului. Ei consideră că astfel de declarații, precum discursul lui Vance și sugestia secretarului apărării, Pete Hegseth, că SUA ar putea reduce prezența sa militară în Europa, vor obliga statele europene să accepte realitatea că nu mai pot conta pe sprijinul american la fel ca în trecut.
Dacă primul mandat al lui Trump a fost perceput în multe capitale europene ca o deviație temporară, un al doilea mandat semnalează o schimbare profundă și ireversibilă a relațiilor transatlantice.
Pentru oficialii din Europa de Est, mai ales cei din apropierea graniței cu Rusia, singura reacție adecvată ar trebui să fie investiții semnificative în apărare, după ani de promisiuni ambițioase, dar măsuri insuficiente.
„Cât de îngrijorat sunt în legătură cu SUA acum? Sincer, sunt mai îngrijorat de Europa”, a declarat Gabrielius Landsbergis, fost ministru de externe al Lituaniei.
„Nu putem rămâne concentraţi doar pe ceea ce se întâmplă în SUA, pe ceea ce spun preşedintele Trump sau alţii din echipa sa. Oricum suntem cu trei paşi în urmă. Întrebarea este ce vom face în privinţa asta?”, a adăugat acesta.
Un reprezentant al unei țări est-europene a fost în mare parte de acord cu mesajul lui Vance, dar a subliniat:
„Ar fi trebuit să fie clar că Rusia nu este un model conservator de urmat.”
Reacția cancelarului german Olaf Scholz
Cancelarul german Olaf Scholz l-a criticat dur pe JD Vance pentru declarațiile sale făcute la Conferința de Securitate de la München.
„Resping în mod explicit ceea ce a spus vicepreşedintele SUA, Vance, la Conferinţa de Securitate de la München. Din experienţele naţional-socialismului, partidele democrate din Germania au un consens: acesta este zidul de apărare împotriva partidelor de extremă dreapta”, a scris acesta pe X.
Ich weise ausdrücklich zurück, was US-Vizepräsident Vance bei der Münchner Sicherheitskonferenz gesagt hat. Aus den Erfahrungen des Nationalsozialismus haben die demokratischen Parteien in Deutschland einen gemeinsamen Konsens: Das ist die Brandmauer gegen extrem rechte Parteien.
— Bundeskanzler Olaf Scholz (@Bundeskanzler) February 14, 2025
În plus, vicepreședintele SUA nu are prevăzută nicio întâlnire cu Scholz pe durata participării sale la Conferința de Securitate de la München.
„Nu avem nevoie să-l vedem, oricum nu va mai fi cancelar prea mult timp”, a declarat un fost oficial american pentru Politico, referindu-se la strategia echipei lui Vance.
Totuși, JD Vance s-a întâlnit cu Alice Weidel, liderul partidului german de extremă dreapta, Alternative für Deutschland (AfD).
În discursul său de vineri la Conferința de Securitate de la München, vicepreședintele american a criticat dur liderii europeni pentru refuzul de a colabora cu partidele de extremă dreapta.
„Dacă fugiţi de propriii voştri alegători, America nu poate face nimic pentru voi”, a declarat acesta.
„Aveţi nevoie de mandate democratice pentru a realiza ceva de valoare în anii următori”, a mai subliniat Vance.
Această decizie a stârnit consternare în cercurile politice germane, deoarece administrația Trump pare să sprijine deschis unele dintre cele mai controversate partide de extremă dreapta din Europa, în contradicție cu guvernele aflate la putere în Marea Britanie, Germania și alte state aliate majore.
