Discuţiile au început după ce senatorul Radu Mihail (USR) a declarat că, în cazul în care majoritatea va "forţa trecerea pachetului de legi ale justiţiei", Comisia Europeană ar putea face şi în cazul României un anunţ similar celui referitor la Polonia, unde a identificat încălcări grave ale unor aspecte care ţin de independenţa justiţiei şi a statului de drept.

"Noi nu dorim ca ţara noastră să intre în rândul ţărilor iliberale, cum ar fi Polonia sau Ungaria, ţări pe care oficiali de la Bucureşti, inclusiv din conducerea Senatului, le curtează acerb", a spus el.

Preşedintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu (ALDE), a declarat că Polonia este o ţară care merită toată admiraţia, "pentru că ştie să îşi respecte valorile, tradiţiile, independenţa şi suveranitatea".

"Nu am să fac comentarii în legătură cu ce decide Polonia şi, în mod suveran, Parlamentul. O să vă spun ceea ce mă preocupă pe mine, în calitate de senator şi cetăţean român. Vreau ca în Senatul României să nu mai aud astfel de luări de cuvânt din partea unor tineri parlamentari, tineri în sensul prezenţei în Parlament, care fac dovada faptului că trăiesc în România aproape degeaba, ei nu văd ce proporţii a luat în România statul represiv, nu văd ceea ce s-a întâmplat în ultimii ani cu justiţia din România, care a fost călcată în picioare. Independenţa ei a rămas numai pe hârtie. Care este independenţa justiţiei atunci când serviciile intervin în derularea actului de justiţie şi în curţile care fac justiţia? Nu mă refer la procurori", a precizat el.

Tăriceanu a susţinut că USR doreşte să menţină în România "aceeaşi frăţie nenorocită care a distrus ţara şi justiţia".

"Aceasta este justiţia pe care dumneavoastră o apăraţi? Sunt absolut decepţionat de acest lucru, mă mir de astfel de luări de poziţie. În loc să aud din partea unui partid care s-a făcut ecoul cetăţenilor şi care ar fi trebuit să preţuiască mai mult decât orice valorile liberale, adică drepturile şi libertăţile cetăţenilor, şi să le pună pe primul plan, văd că în continuare doriţi să menţineţi în România aceeaşi frăţie nenorocită care a distrus ţara şi justiţia şi încrederea în ea, între servicii, între aparatul represiv, instituţiile de forţă ale statului. Nu acesta este modelul de democraţie liberală europeană pe care cu toţi ne-o dorim şi la care cu toţii aspirăm. Nu acesta este modelul cu care am intrat în Uniunea Europeană", a afirmat el.

Senatorul Traian Băsescu (PMP) a subliniat că, atunci când România a intrat în UE, a cedat din suveranitatea sa.

"Avem capitolul 3 din Tratat, care dă o listă întreagă de domenii în care Bruxelles este suveran şi nu statul naţional. Încurajarea naţionalismului este distrugerea UE. Nu mai suntem suverani în sensul clasic al cuvântului de când am intrat în UE", a precizat el.

Călin Popescu-Tăriceanu a subliniat că nu face parte "din acea categorie de naţionalişti care duce naţionalismul pe primul plan", dar că suveranitatea Parlamentului nu poate fi contestată.

"Dar nu vorbim de suveranitate, ci vorbim despre altceva, despre alte valori, vorbim despre statul de drept. Revenirea la statul de drept, nu la ceea ce se numea odinioară statul de drept în perioada comunistă, când discutam despre întărirea legalităţii socialiste. Ce însemna legalitatea socialistă? Forţa instituţiilor care bineînţeles că nu aveau niciun respect pentru drepturile cetăţenilor. Eu ceea ce vorbesc azi este necesitatea protejării drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti care este o valoare fundamentală nu numai pentru România, dar pentru întreaga UE. Stă la baza construcţiei UE. Vreau ca România să fie nu numai membră teoretic a UE, ci membri de facto şi în profunzimea valorilor. Nu să ne fălim că suntem membri şi facem în România un fel de creaţie care seamănă mai mult cu ceea ce vedem în Rusia învecinată. Ce s-a întâmplat în România în ultimii ani nu este stat de drept", a declarat el.

Senatorul social-democrat Gabriela Creţu, preşedinte al Comisiei pentru afaceri europene, a spus că a observat în ultimele zile o instrumentalizare a UE şi a valorilor sale "pentru interese de partid". Ea a subliniat că acest lucru face rău României.

"Noi am validat inclusiv propunerea Preşedinţiei pentru Livia Stanciu, faţă de care puteam avea mari dubii că iubeşte democraţia. În Polonia, de exemplu, au fost anulate cinci nominalizări la Curtea Constituţională şi făcute alte nominalizări – lucruri brutale, absolut de intervenţie în sistemul puterilor în stat, în genere", a declarat ea.

Radu Mihail a dorit să dea o replică, apreciind că a fost agresat verbal prin declaraţia că ar trăi în România "degeaba". "Aş vrea să vă spun că am ales să trăiesc în România după ce am fost în exil 16 ani, pentru că oameni ca acela care a rostit aceste cuvinte calcă în picioare drepturile cetăţenilor români, se preocupă de interesul personal şi încearcă să schimbe legile justiţiei pentru interesul personal al lui şi al unei clici. Aşa că nu trăiesc degeaba în România, de aia am venit în România şi vom face acest lucru dacă vrea sau dacă nu vrea acest domn care îmi spune că nu vrea să ne mai audă. Domnule Tăriceanu, o să ne auziţi şi azi, şi mâine, şi peste zece ani fără nicio problemă. Va veni vremea şi nu foarte târziu când ne veţi cere cuvântul de pe banca Opoziţiei, dacă nu cumva veţi fi în alt loc", a precizat el.