Uniunea Europeană şi Regatul Unit par să aibă viziuni diferite în privinţa relaţiilor comerciale post-Brexit, premierul britanic Boris Johnson respingând poziţia UE conform căreia ţara sa trebuie să menţină regulile blocului comunitar pentru a putea fi încheiat un acord de liber schimb.
Agenţiile internaţionale de presă remarcă faptul că miza este foarte mare pentru ambele părţi, aproape jumătate din exporturile britanice mergând către statele UE, în timp ce Regatul Unit este unul dintre principalii parteneri comerciali ai blocului comunitar.
UE este pregătită să ofere Regatului Unit un acord comercial ”foarte ambiţios”, fără taxe şi cote, dar cu condiţia ca Londra să respecte în continuare standardele comunitare, cum ar fi cele privind mediul, concurenţa, ajutoarele de stat, protecţia socială etc., a declarat luni negociatorul european Michel Barnier, repetând o poziţie deja exprimată de Bruxelles, care invocă în sprijinul acestei poziţii posibilitatea ca, prin neaplicarea respectivelor standarde, Regatul Unit să obţină un avantaj competitiv faţă de UE.
În replică, premierul britanic Boris Johnson a precizat că ţara sa va menţine standarde înalte în politicile evocate de Bruxelles, însă fără să încheie un tratat la acest capitol, pledând pentru un acord comercial de liber schimb care să nu implice o aliniere completă la normele comunitare, după modelul celui încheiat de UE cu Canada (CETA).
Acordul de liber schimb, în impas
”Nu este nevoie ca un acord de liber schimb să implice acceptarea regulilor UE privind politica concurenţială, subvenţiile, protecţia socială, mediul sau orice altceva atât timp cât nici UE nu este obligată să accepte regulile Regatului Unit”, a explicat Johnson într-un discurs în care şi-a prezentat poziţia de negociere privind tratativele cu UE legate de relaţia post-Brexit, transmite Agerpres.
Poziţia de negociere detaliată a Comisiei Europene mai are nevoie de aprobarea statelor membre şi a Parlamentului European înainte ca negocierile cu Londra să înceapă efectiv. Potrivit declaraţiei lui Barnier, această poziţie ar urma să fie validată la reuniunea miniştrilor afacerilor europene de la sfârşitul lui februarie, astfel încât la începutul lui martie să înceapă tratativele cu britanicii.
Potrivit unor oficiali comunitari, executivul european ar dori ca aceste tratative să se încheie până în octombrie, astfel încât acordul să fie gata pentru începutul anului viitor. Bruxelles-ul se teme că perioada de tranziţie post-Brexit s-ar putea termina înaintea încheierii unei înţelegeri cu britanicii privind relaţia viitoare. La acest aspect s-a referit şi Boris Johnson luni în discursul său. ”În situaţia improbabilă în care nu vom reuşi (să încheiem un acord), atunci comerţul nostru va trebui să se bazeze pe actualul acord de retragere din UE”, a indicat el.
Însă acest acord nu stabileşte reguli care să guverneze relaţiile comerciale între Regatul Unit şi UE după încheierea tranziţiei post-Brexit. Aşadar, într-un asemenea scenariu s-ar putea ajunge la aplicarea regulilor Organizaţiei Mondiale a Comerţului (OMC), ceea ce ar însemna inclusiv reinstituirea de taxe vamale.
„Consecinţe mecanice” ale Brexitului
În plus faţă de aplicarea standardelor prevăzute în politicile comunitare, Michel Barnier a mai evocat şi alte condiţii pe care le va pune UE pentru a accepta un acord de liber schimb cu Regatul Unit. ”Bunurile care intră în UE vor fi supuse verificărilor reglementare”, a indicat negociatorul european, adăugând că nu va exista o recunoaştere reciprocă a regulilor privind serviciile financiare. Acest din urmă aspect înseamnă că băncile şi celelalte instituţii financiare stabilite în Regatul Unit nu îşi vor mai putea oferi serviciile în mod automat oriunde în UE, ceea ce ar avea un impact negativ major asupra City-ului londonez.
Acestea sunt consecinţe mecanice ale Brexitului, conform caracterizării făcute de Barnier, care a mai evocat printre condiţiile încheierii unui acord şi o înţelegere privind pescuitul, care să prevadă acces reciproc în apele celor două părţi şi să instituie cote de pescuit, acest dosar al pescuitului fiind foarte sensibil şi cu implicaţii economice majore pentru ambele părţi.
La rândul său, Boris Johnson a subliniat că doreşte să încheie cu UE o serie de acorduri care să acopere comerţul bilateral, pescuitul, cooperarea în domeniul securităţii interne şi mai multe acorduri tehnice care să acopere domenii specifice, precum aviaţia civilă şi cooperarea în sectorul nuclear. El a mai spus că, indiferent ce acord s-ar încheia cu UE, acesta nu va include ”nicio aliniere reglementară, nicio jurisdicţie a Curţii de Justiţie a UE care să prevaleze în faţa legilor britanice, sau un control supranaţional în vreun domeniu, inclusiv în ceea ce priveşte frontierele britanice sau politica privind imigraţia”.