Dispar laptele și carnea? Pentru a scăpa de cele mai grave efecte ale creșterii animalelor asupra planetei noastre, nu va fi nevoie să eliminăm complet carnea și lactatele. Doar înlocuirea a 50% din aceste produse cu înlocuitori noi pe bază de plante în dieta noastră globală ar reduce cu 31% emisiile provenite din agricultură și din utilizarea terenurilor în doar 30 de ani. Mai interesant este că această cifră ar putea fi dublată dacă terenurile eliberate de animale ar fi dedicate împăduririi.
Dispar laptele și carnea?
Se vorbește mult despre modul în care tranziția către alimente noi pe bază de plante, cum ar fi hamburgerii fără carne și cârnații din soia, poate revoluționa sistemul nostru alimentar. Dar până la acest studiu, nu a existat o cercetare globală care să analizeze ce ar realiza acești înlocuitori direcți în ceea ce privește emisiile și utilizarea terenurilor.
Scriind în Nature Communications, autorii studiului explică faptul că au vrut să elimine această lacună, analizând posibilii înlocuitori ai proteinelor din carne care ar putea fi obținuți din soia, rapiță, cartof, grâu – toate acestea fiind deja folosite pentru a produce alimente de înlocuire a cărnii de pui, porc, vită și lapte.
În mod esențial, ei s-au asigurat că acești înlocuitori ar fi echivalenți din punct de vedere nutrițional cu omologii lor de origine animală.
Apoi au modelat un set de schimbări alimentare până în 2050, care ar introduce acești înlocuitori în alimentația globală într-un ritm de creștere treptată, până la 50%. Utilizând modelul de gestionare a biosferei globale, au explorat impactul acestor diete din ce în ce mai ambițioase asupra utilizării terenurilor, emisiilor de gaze cu efect de seră, securității alimentare și biodiversității, presupunând că clima rămâne aceeași.
Pe lângă o scădere cu o treime a emisiilor agricole, cel mai important beneficiu al înlocuirii a jumătate din carnea și laptele din alimentația noastră este că ar exista o reducere netă a pierderii de terenuri sălbatice, inclusiv păduri, pe măsură ce fermele de animale se reduc.
„Efectele sunt vaste – de la reducerea utilizării inputurilor agricole, cum ar fi apa și fertilizarea cu azot, la reducerea emisiilor, la salvarea pădurilor și a ecosistemelor naturale – și, prin aceasta, reducerea pierderii biodiversității”, spune Marta Kozicka, cercetător la Institutul Internațional pentru Analiza Sistemelor Aplicate din Austria și autor principal al noii cercetări.
„Și asta în timp ce se menține același nivel de consum de calorii, proteine și aminoacizi”, adaugă ea.
Reducerile de gaze cu efect de seră au fost în concordanță cu ceea ce au arătat alte studii, spune Kozicka. Dar „partea cu adevărat interesantă a fost să vedem potențialul impact asupra climei și biodiversității al măsurilor suplimentare luate pentru refacerea terenurilor agricole”.
Constatări surprinzătoare ale cercetătorilor – de la terenuri pentru ferme la păduri
În total, 653 de milioane de hectare de teren ar fi cruțate prin înlocuirea cu 50% a produselor lactate și a cărnii, au calculat autorii. Dacă terenul cruțat care se suprapune cu ecosistemele forestiere ar fi restaurat din nou într-un habitat luxuriant și captator de carbon, acest lucru ar reduce la jumătate emisiile sectorului.
La rândul său, acest lucru ar permite atingerea a 92% din potențialul global de atenuare a schimbărilor climatice estimat anterior pentru sectorul funciar.
Mai precis, în ceea ce privește biodiversitatea, terenurile nou împădurite ar putea realiza până la 25% din restaurarea de care, conform estimărilor Cadrului global pentru biodiversitate de la Kunming Montreal, avem nevoie pentru a susține viața sălbatică și pentru a ne atinge obiectivele globale de biodiversitate până în 2030.
Pe lângă aceste constatări surprinzătoare, cercetătorii notează că scăderea numărului de animale în China ar produce cel mai mare potențial de economisire a terenurilor, eliberând un sfert din suprafața totală de teren calculată în cadrul studiului și reprezentând 22% din reducerea emisiilor asociate.
Între timp, în Africa Subsahariană, potențialul de reducere a pierderilor de păduri și de habitate naturale este cel mai mare, atunci când transferăm o parte din povara nutrițională de la animale la înlocuitori pe bază de plante.
O reformă a sistemului alimentar este posibilă
Și dacă un regim alimentar reformat la nivel mondial pare ambițios, probabil că este: după cum arată cercetările, este foarte dificil să se schimbe regimul alimentar. Dar autorii acestui studiu spun că sunt optimiști că acest lucru poate fi realizat.
De asemenea, ei remarcă faptul că chiar și jumătate din schimbarea preconizată – o înlocuire cu 25% a cărnii și a laptelui din carne – ar aduce mari beneficii planetare prin economisirea a 250 de milioane de hectare de teren.
„Scenariul de înlocuire de 50% este unul realist, mai ales dacă alternativele noi pe bază de plante pot fi combinate cu produsele tradiționale pe bază de plante și cu alți înlocuitori noi ai cărnii.
Un factor major care va determina modul în care vor evolua aceste piețe este prețul produselor”, susțin cercetătorii în studiul lor.