Potrivit spuselor sale, echilibrul natural a fost distrus de despăduririle masive și de fenomenul de transformare a acestor zone în terenuri agricole. Din fericire, acest lucru se poate remedia întrucât Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) finanțează împădurirea a 57.000 de hectare din România.

„Singura soluţie pentru stăpânirea acestui fenomen este creşterea suprafeţelor împădurite. Singura soluţie este ca şi judeţele din sud să revină la acel echilibru care a fost distrus odată cu dispariţia terenurilor în partea extra-carpatică din România. Avem opt judeţe care au mai puţin de zece la sută terenuri forestiere. Avem încă şapte sau opt care sunt sub 15.

Echilibrul care a caracterizat această ţară frumoasă a fost distrus în momentul în care fenomenul de despădurire şi de transformare în terenuri agricole s-a întâmplat acum o sută, acum 70 sau 50 de ani în România. Echilibrul trebuie recreat şi vine programul PNRR şi va oferi o finanţare pentru 57.000 de hectare, care va ajuta refacerea acestui echilibru in anumite zone”, a declarat vineri Tanczos Barna, fiind prezent la conferința „Schimbările climatice, prioritate zero la nivel european. Ce face România?”, organizat acum de Administrația Națională de Meteorologie (ANM), cu ocazia Zilei Mondiale a Secetei și Deșertificării.

Defrișările afectează direct clima din România

Ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor din România a subliniat faptul că defrișările masive afectează direct condițiile climatice din țara noastră. Acesta a dat drept exemplu Bucureștiul, unde crește media temperaturii anuale cu peste două grade Celsius, scăzând astfel calitatea vieții din Capitală.

„Aceste transformări nu se întâmplă doar în natură, în afara satelor, în afara oraşelor. Bucureştiul are o creştere medie a temperaturii anuale de peste două grade Celsius. Viena este la peste trei. Vom face o analiză la nivel naţional ca să urmărim efectele schimbărilor climatice în ceea ce priveşte creşterea temperaturii medii în oraşe pentru că aceste lucruri ne vor costa.

Imediat ce creşte temperatura medie, creşte costul răcirii aerului în apartamente. Imediat ce renunţăm la sistemele centralizate de încălzire şi de răcire, Viena, de exemplu, are sistem de răcire a apartamentelor în sistem centralizat, imediat ce renunţăm la ele punem o presiune şi mai mare asupra mediului în oraşul respectiv, asupra aerului în oraşul respectiv, asupra calităţii vieţii în acele oraşe.

Sunt exemple care demonstrează că lucrurile nu se vor întâmpla în timp, în zece, în sute de ani, se întâmplă anual. Se întâmplă sub ochii noştri”, a avertizat ministrul nostru.

Europa vrea să oprească fenomenul de despădurire

Spre final, oficialul român a reamintit faptul că, la nivel mondial, s-a luat deja decizia să se oprească un fenomen extrem de periculos la adresa omenirii, anume fenomenul transformării pădurilor sau terenurilor împădurite în terenuri agricole.

„Pot să spun acum fără nicio problemă că acest lucru nu ne afectează şi nu ameninţă România. Fenomenele de despădurire sunt caracteristice altor continente, dar Europa, printr-o măsură extrem de puternică, va susţine stoparea acestui fenomen pentru că vor fi listate produsele care provin din terenuri agricole care au fost obţinute prin desfiinţarea pădurilor, prin despădurire şi acele produse nu vor mai fi acceptate în Uniunea Europeană”, a adăugat Tanczos Barna.