vanzand laptele muls de la vaca direct in sticle de plastic, la preturi cu mult sub cele ale celui comercializat in supermarket-uri, va fi o amintire dupa 2007. Vrand, nevrand, cu costurile sociale si materiale de rigoare, piata romaneasca se va curata sub tavalugul disciplinei made in UE.”Oamenilor nu li se spune, dar impactul va fi dur sub doua aspecte: al calitatii si cantitatii laptelui de vaca”, prefigureaza viitorul Florin Popescu, presedintele patronatului din industria laptelui. Doar 20% din laptele aflat pe piata indeplineste conditiile de calitate si igiena a productiei necesare comercializarii conform standardelor europene, iar acesta este cel care intra in unitatile de procesare. Negociatorii romani spera sa obtina o perioada de tranzitie de patru ani de zile, pana in 2011, pentru laptele de vaca romanesc, necesara pentru atingerea parametrilor de calitate. Nu este vorba despre igiena productiei, aceasta nu se negociaza, ci despre lapte de aceeasi calitate cu cel vandut in Austria sau in Franta. Daca perioada de tranzitie este acceptata, producatorii de lapte vor cere individual Agentiei Sanitar – Veterinare sa beneficieze de ea. Cat despre cantitate, Ministerul Agriculturii a solicitat Uniunii Europene o cota de productie mai mare decat suntem in stare acum sa producem, cinci miliarde de litri. Este cantitatea care, o data acceptata de UE, va primi subventii de la bugetul comunitar, 0,1 euro la litru. „Teoretic, am putea ajunge la cinci milioane de tone productie de lapte”, afirma secretarul de stat Valeriu Steriu. Practic insa, asa cum arata la ora actuala statisticile oficiale, verificabila este doar cantitatea de 1,2 miliarde de litri de lapte de vaca, cumparata de procesatorii industriali. Diferenta, mai mult estimata decat demonstrata, se regaseste pe piata libera (1,3 miliarde de litri) si in autoconsum. Prin urmare, cota pe care o solicitam Uniunii Europene ar putea fi produsa daca in urmatorii trei ani de zile in unitatile de procesare are intra inca 3,8 miliarde de litri de lapte.
Oficialii viseaza lanuri de microferme
Oficialii ministerului sunt, ca intotdeauna, de un optimism rupt de realitate. De la Bucuresti, din cladirea ministerului, solutia este simpla. Ei spun ca tara va fi foarte curand invadata de microferme la nivel european. Crescatorii de animale se vor asocia, vor accesa programul SAPARD si 30 de mii de microferme vor impanzi Romania. De partea cealalta, tonul este pesimist. Pentru fermierul Traian Nicolae Salajan din Arad lucrurile stau cu totul altfel: „Din resurse proprii nu ne putem dezvolta. Cumpar furajele la pretul din UE si vand laptele procesatorilor sub pretul din UE. Subventiile ministerului sunt insuficiente, creditul este atat de scump ca nu mi-l pot permite.” In situatia lui sunt sute de mii de mici producatori. Nu pot beneficia de programele de finantare ale Uniunii Europene pentru ca nu au surse proprii de cofinantare. Sunt sortiti disparitiei daca nu se asociaza.Marii procesatori de lapte se pregatesc cu mai mult spor pentru ceea ce va urma. Invocand ca problema costurile de colectare mari, ei isi infiinteaza propriile microferme. Au potenta economica necesara. Frisland are deja 80 de microferme, iar Dorna si-a facut calculele pentru 50 de ferme ecologice. Costul infiintarii unei asemenea ferme este de 70.000 de euro, din care investitorul suporta jumatate. Soarta laptelui romanesc nu s-a decis, deocamdata. Avand insa in vedere experienta celorlalte candidate, este foarte posibil ca Uniunea Europeana sa ne admita o cota mai mica decat cea solicitata. Polonia a obtinut cu 36% mai putin decat a cerut, Ungaria cu 33%. Patronatele din industria laptelui nu au alta solutie decat sa se bazeze pe negociatorii romani pentru ca laptele romanesc sa fie o afacere buna dupa 2007.
Afaceri Europene
· Malta si Cipru sunt singurele tari din lotul celor zece care au ramas tacute atunci cand majoritatea statelor membre au anuntat restrictionarea accesului pe piata muncii a cetatenilor din centrul si estul Europei. Explicatia este simpla: pentru nici una dintre ele restrictiile nu se aplica. Malta, de pilda, una dintre cele mai bogate tari candidate, a fost net privilegiata in cadrul negocierilor de aderare fata de companioanele sale. Este singura tara careia i s-a acceptat ca, o data devenita membra a Uniunii, sa poata interzice cumpararea a mai mult de doua proprietati imobiliare de catre cetateni straini si sa intervina, oricand doreste, pentru stoparea afluxului de muncitori straini. Obtinerea acestor hataruri a fost posibila datorita negociatorilor maltezi, care au reusit sa convinga Comisia Europeana ca Malta este suprapopulata (are 400 de mii de locuitori pe 316 km patrati), dar nu intr-atat incat sa exporte forta de munca in UE.
· Un raport al Comisiei Europene arata ca Republica Ceha, Ungaria, Malta si Cipru nu sunt pregatite sa faca parte din zona euro. Deficitele lor bugetare sunt cu mult peste cele trei procente impuse pentru a adopta moneda euro. Cel al Republicii Cehe este de 12,9%, al Ungariei este de 5,9%, in timp ce Cipru si Malta au 6,3%, respectiv 9,7% deficit bugetar.
· O Uniune Europeana cu 25 de membri va fi o uniune a inegalitatilor sociale, arata un studiu al Directoratului General pentru Munca si Afaceri Sociale din cadrul Comisiei Europene. Noile state membre aduc cu sine extreme care ingrijoreaza Comisia Europeana. Media produsului intern brut pe locuitor pe ansamblul celor zece tari a caror candidatura se sfarseste in mai a.c. este de 45% din cea a statelor membre. PIB pe locuitor al celor mai sarace tari din esalonul celor zece, este vorba despre Lituania si Letonia, reprezinta doar o treime din baza de comparatie. Este cel mai scazut nivel de dezvoltare economica din Uniunea Europeana. In momentul aderarii, Grecia, Spania si Portugalia, tari privite ca o povara pe atunci de catre Uniune, aveau un PIB de 60% din media europeana.
· Microsoft nu a reusit sa ajunga la o intelegere cu Directoratul Concurenta din cadrul Comisiei Europene. Peste cinci ani de zile de investigatii si negocieri au luat sfarsit cu cele trei zile de discutii fata in fata dintre Mario Monti, comisarul pe probleme de concurenta al CE, si directorul executiv al Microsoft, Steve Ballmer. Microsoft este acuzata de abuz de pozitie dominanta pe pietele europene multimedia si software prin sistemul de operare Windows, iar amenda pe care ar putea-o plati este de 500 de milioane de euro.
