Rolul fondurilor nerambursabile în atragerea investițiilor străine
Un procent de 72% dintre investitori consideră că disponibilitatea fondurilor nerambursabile este un factor decisiv în alegerea unei țări pentru a investi – rezultă din studiul EY Attractiveness Survey Romania 2024.
Atât disponibilitatea, cât și absorbția fondurilor nerambursabile fac parte dintr-o serie de indicatori esențiali care modelează peisajul investițional al unei țării, iar România se distinge în acest domeniu datorită diversității programelor de ajutor de stat și a fondurilor UE dedicate susținerii investițiilor.
Avantajul competitiv al României în Europa Centrală și de Est
Disponibilitatea granturilor în numerar conferă României un avantaj competitiv, având în vedere că alte țări din Europa Centrală și de Est optează, de obicei, pentru o combinație de finanțări rambursabile, nerambursabile și stimulente fiscale.
Chiar dacă față de nivelul de referință european, aproape jumătate dintre investitori au menționat că valoarea finanțărilor disponibile în România este superioară, pentru ca România să își consolideze atractivitatea în această zonă, provocarea principală rămâne absorbția eficientă a fondurilor și maximizarea impactului acestora, în special în regiunile sau industriile mai puțin dezvoltate.
„România a alocat anul trecut sume consistente în fonduri nerambursabile pentru a stimula diverse sectoare economice, precum agricultura, energia verde, inovația sau industria manufacturieră, însă o îmbunătățire a absorbției fondurilor este în continuare necesară pentru a impulsiona o creștere durabilă și a se alinia cu prioritățile UE. În același timp, România rămâne unul dintre cele mai atractive state ale Uniunii în privința disponibilității granturilor în numerar către companiile private”, declară Sebastian Popescu, coordonator al liniei de servicii Consultanță în domeniul granturilor și stimulentelor, EY România.
„Investitorii trebuie să se concentreze pe asigurarea faptului că proiectele sunt concepute pentru a îndeplini criteriile schemei relevante pentru a-și maximiza probabilitatea de a obține finanțare. Cu miliarde de euro disponibile României prin programele UE, PNRR și ajutoare de stat, provocarea nu este disponibilitatea finanțării nerambursabile, ci capacitatea de a dezvolta suficiente proiecte bancabile, pentru a consuma acest tip de finanțare”, spune Peter Latos, Strategy and Transactions Leader, EY România.
„Finanțarea nerambursabilă este esențială pentru extinderea și modernizarea infrastructurii locale/regionale, având în vedere volumul mare de investiții, pentru ca populația să beneficieze de servicii publice la standarde europene. Spre exemplu, numai în sectorul de apă este nevoie de aproximativ 25 de miliarde de euro pentru conformarea cu normele europene. De aceea, este necesară utilizarea eficientă a fondurilor nerambursabile pe lângă atragerea altor surse din sectorul privat”, completează Venera Vlad, Associate Director EBRD.
Alocările fondurilor nerambursabile pe sectoare cheie
În cursul anului 2023, România a alocat fonduri nerambursabile în valoare totală de aproximativ 2 miliarde de euro, având ca obiectiv atât sprijinirea creșterii economice în diverse sectoare, cât și reducerea decalajelor de dezvoltare economică între anumite regiuni ale țării.
Cea mai mare parte a fondurilor nerambursabile, mai exact 700 de milioane de euro, a fost direcționată către agricultură și dezvoltarea rurală. Aceste fonduri au avut ca scop modernizarea practicilor agricole, creșterea productivității și sprijinirea proiectelor de dezvoltare rurală. Printre inițiativele susținute s-au numărat achiziția de echipamente agricole moderne, dezvoltarea sistemelor de irigații și îmbunătățirea infrastructurii rurale.
Pe lângă agricultură, o sumă considerabilă de 550 de milioane de euro a fost alocată pentru proiecte de energie verde și sustenabilitate, axate pe surse regenerabile, eficiență energetică și reducerea emisiilor de carbon, inclusiv sprijin pentru energia solară și eoliană.
De asemenea, fondurile au susținut inovația și tehnologia prin finanțarea proiectelor de cercetare și dezvoltare, precum și a progreselor tehnologice. Granturi în valoare de 400 de milioane de euro au fost oferite companiilor din sectorul tehnologic, instituțiilor de cercetare și proiectelor de colaborare între mediul academic și industrie, promovând astfel inovația și transferul tehnologic.
Industria manufacturieră a beneficiat, la rândul ei, de o alocare substanțială de 400 de milioane de euro, vizând sectoare diverse, precum construcțiile, produsele farmaceutice și sectorul automotive. IMM-urile, pilonul central al economiei românești, au beneficiat de sprijin specific pentru îmbunătățirea competitivității și accesului pe piețele externe. Aceste inițiative au inclus finanțarea transformării digitale, promovarea exporturilor și programele de dezvoltare a competențelor.
Provocările absorbției fondurilor în România
În ciuda planificării unor cheltuieli majore prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), România se confruntă cu provocări semnificative în ceea ce privește absorbția fondurilor nerambursabile. Deși guvernul a avut în vedere cheltuirea a aproximativ 4 miliarde de euro pentru inițiative publice și private, în 2023, cheltuielile reale au fost mult sub așteptări, atingând doar 1,2 miliarde de euro.
Până în prezent, România a cheltuit doar 2,4 miliarde de euro de la începutul programului, ceea ce reprezintă mai puțin de o zecime din cei 29 de miliarde de euro disponibili până la sfârșitul anului 2026. Absorbția fondurilor rămase va necesita o creștere semnificativă a ritmului de depunere a cererilor, revizuire și aprobare a acestora.
Provocarea României de a-și accelera demersurile în acest sens este și mai importantă în raportarea cu țările vecine, precum Polonia, Ungaria, Slovacia și Cehia, care, conform Comisiei Europene, au absorbit fonduri semnificativ mai mari în toate sectoarele cheie, cu excepția sectorului manufacturier, unde fiecare țară a concentrat fondurile pe modernizarea proceselor de producție, îmbunătățirea competitivității și promovarea creșterii exporturilor.
Este necesară o reformă administrativă profundă
Pentru a accelera ritmul accesului la finanțare, în special în zonele rurale mai puțin dezvoltate, Venera Vlad, Associate Director EBRD, a adăugat: „Este necesară o reformă administrativă profundă, astfel încât să se poată realiza investiții cu impact regional care să contribuie la dezvoltarea zonelor rurale.
În contextul actual, având în vedere fragmentarea excesivă a unităților administrative-teritoriale, procesul de decizie aferent investițiilor de anvergură este dificil.
Avem însă și exemple pozitive, precum regionalizarea serviciilor de apă, începută în anul 2007, care a contribuit la creșterea capacității de operare și de investiții a operatorilor regionali, respectiv la extinderea serviciilor de apă în zona rurală”. În încheiere, aceasta a subliniat că un astfel de model ar putea fi aplicat și în alte sectoare pentru a îmbunătăți absorbția fondurilor nerambursabile și a promova o dezvoltare economică echilibrată la nivel național.
Perspectivele pentru următorii ani
Perspectivele pentru fondurile nerambursabile în România în următorii ani sunt promițătoare, având în vedere alocările substanțiale estimate pentru diverse sectoare cheie.
Prin alinierea cu prioritățile Uniunii Europene și învățând din experiențele altor state membre, România are șansa de a valorifica aceste fonduri, pentru a stimula o creștere economică sustenabilă, inovația și competitivitatea, în special în regiunile mai puțin dezvoltate ale țării.
O concentrare strategică pe energia regenerabilă, transformarea digitală, automatizarea și dezvoltarea capitalului uman va plasa România într-o poziție favorabilă pentru atingerea obiectivelor naționale și pentru contribuirea la obiectivele mai largi ale Uniunii Europene.
