Ordonanta prevede ca platile compensatorii sunt calculate la valoarea salariului mediu inregistrat in societatea comerciala care apeleaza la concedieri colective in luna anterioara disponibilizarii. In aceste conditii, venitul disponibilizatilor este erodat in fiecare luna de inflatie, existand posibilitatea ca, inainte de incheierea perioadei de 12 luni, veniturile disponibilizatilor sa fie mai mici decat cele incasate prin ajutorul de somaj, care este indexat periodic, in functie de inflatie si de evolutia salariului mediu net pe economie. Protectia veniturilor pentru cei care aleg plata lunara a salariilor compensatorii este practic nula.
Disponibilizatii nu au spirit intreprinzator
Ordonanta ofera posibilitatea ca disponibilizatii sa incaseze intreaga suma – cele 12 salarii – si sa se transforme in intreprinzatori privati sau investitori, cu conditia ca ei sa nu-si retraga banii investiti inainte de expirarea perioadei in care au statutul de disponibilizati – un an. O firma nou infiintata are sanse minime sa reziste concurentei si presiunii exercitate de Ministerul Finantelor, prin taxe si impozite. Disponibilizatii nu s-au aratat dispusi sa riste, in baza vechii ordonante, nr. 9/1997, singura sursa de venit pentru a infiinta o potentiala firma falimentara. Exemplul cel mai concludent a fost dat de situatia din acest an, cand peste 200.000 de societati comerciale cu raspundere limitata – SRL – au intrat in lichidare, deoarece patronii nu au avut posibilitatea sa majoreze capitalul social pana la valoarea de trei milioane lei. Sociologul Emanuel Grigorescu, membru fondator al Fundatiei COGITO, cu activitate in domeniul plasamentului fortei de munca, sustine ca numai unul dintr-o mie de disponibilizati are spiritul intreprinzator si capacitatea de a demara o activitate pe cont propriu. El crede ca persoanele care au spirit intreprinzator si incredere in ideile proprii nu asteapta sa fie disponibilizate pentru a infiinta o firma.
Cine risca pe piata de capital poate castiga
Dar atat vechea cat si noua ordonanta ofera posibilitatea realizarii unor plasamente pe piata de capital. Disponibilizatii pot opta pentru cumpararea de actiuni, titluri de participare la fonduri mutuale sau titluri de stat. Pentru cumpararea de actiuni, persoana disponibilizata trebuie sa incheie un contract cu o societate de valori mobiliare si sa deschida un cont discretionar (operatiunile de cumparare si vanzare vor fi realizate la alegerea brokerului). In acest caz, posesorul contului isi asuma riscul ca, in anumite luni, sa nu incaseze nici un ban, daca valoarea portofoliului de actiuni scade sub valoarea depusa initial. Exista totusi posibilitatea ca plasamentele efectuate de un broker experimentat sa aduca disponibilizatului un venit lunar, rezultat din cresteri, echivalent cu suma lunara pe care acesta ar fi trebuit sa o incaseze, in timp ce suma depusa initial se conserva, transformandu-se in economii.
Cele mai rentabile investitii par a fi, pentru disponibilizati, plasamentele in titluri de participare la fondurile mutuale. Riscul, in acest caz, consta in posibilitatea ca fondul mutual sa dea faliment inainte ca perioada de un an sa expire, situatie in care disponibilizatul beneficiaza numai de cresterile lunare inregistrate de fondul la care a cumparat titluri de participare. Totusi, veniturile lunare pe care le poate asigura un astfel de plasament nu trebuie trecute cu vederea. Pentru un salariu mediu lunar de 1,5 milioane lei, disponibilizatul poate investi in titluri de participare 18 milioane lei. Media cresterilor inregistrate lunar de fondurile mutuale este de 7,2% , ceea ce reprezinta un venit lunar pentru disponibilizat de aproximativ 1,3 milioane lei.
Varianta oferita disponibilizatilor, de a investi in titluri de stat sau alte produse monetare a caror tranzactionare este reglementata de CNVM, este deocamdata inaccesibila. Avand in vedere ca ordonanta prevede ca disponibilizatii trebuie sa faca dovada ca suma investita nu va fi retrasa in termen de un an, acest plasament nu este posibil, deoarece toate emisiunile de titluri de stat efectuate pana acum au avut scadenta la 3 sau 6 luni. Angajarea trezoreriei intr-o activitate de control a retragerilor sumelor investite de catre disponibilizati este considerata prea costisitoare. In plus, plasamentul in titluri de stat cu scadenta la un an presupune ca in acesta perioada investitorul sa dispuna de alte surse financiare pentru supravietuire, deoarece dobanda aferenta poate fi incasata numai la scadenta.
Investitorii pierd
ajutorul de somaj
Pentru cei care aleg incasarea integrala a drepturilor compensatorii si investirea banilor, ordonanta prevede pierderea imediata a drepturilor la ajutor de somaj. In plus, disponibilizatii nu mai beneficiaza de vechime in munca decat pana la data la care prezinta documentele prin care dovedesc ca vor investi banii proveniti din platile compensatorii. In acest fel, Executivul evita cresterea numarului de cereri pentru achitarea integrala a platilor compensatorii. In cazul infiintarii unei firme, prevederile ordonantei sunt justificate de posibilitatea ca disponibilizatii sa-si inregistreze cartea de munca la firma pe care o administreaza. Pentru plasamentele pe piata de capital, aceste restrictii nu pot fi insa justificate.
Practic, un investitor in actiuni poate pierde atat bani, prin efectuarea unor plasamente neinspirate in actiuni, cat si ajutorul de somaj si vechimea pentru perioada in care este considerat investitor. Pentru investitiile in fonduri mutuale sau titluri de stat, o astfel de restrictie nu poate fi justificata prin faptul ca disponibilizatul isi poate asigura existenta exclusiv din aceste plasamente.