Dispută între România și Franța? Dan Dungaciu: Vom simți o presiune politică fără precedent
Dan Dungaciu a spus că „marea întrebare” pe care România a încercat să o evite „cu disperare în politica externă” are legătură cu necesitatea de a alege între SUA sau UE, între securitate sau bani.
„Marea întrebare pe care noi am încercat să o evităm cu disperare în politica externă este pe cine iubești mai mult, pe mama sau pe tata? Pe America sau pe Uniunea Europeană? Securitatea sau banii. Aceeași întrebare și pentru australieni doar că acolo elementele mama și tata era SUA și China. China dădea banii, America dădea securitatea.
Deci noi în România vom simți o presiune politică fără precedent. Francezii știau foarte bine că ce s-a întâmplat în Australia era într-un fel logic să se întâmple. Francezii au semnat primele acorduri cu australienii în 2016. În 2016, China cumpăra materie primă din Australia, comerțul mergea fără probleme, totul mergea bine”, a declarat Dan Dungaciu pentru dcnews.com
S-au schimbat foarte multe lucruri
Totodată, acesta a punctat faptul că s-au schimbat foarte multe lucruri din 2016 și până în momentul de față iar România „nu vrea să răspundă la întrebări și niciodată nu a știut să joace foarte abil”.
„Din 2016 până astăzi s-au schimbat foarte multe lucruri. În 2016, Australia putea să își permită să facă achiziții de tip strategic, nu neapărat în perspectiva unui război. În 2021 nu-și mai poate permite să facă asta. (…) Nu sunt neapărat convins că va fi un război, dar nu despre asta este vorba, dar războiul potențial e pe masă. Faptul că au schimbat piciorul și au intrat într-o alianță anglo-saxonă, cum spun francezii cu o oarecare iritare și ironie, e justificat strategic.
S-a schimbat axa de putere și de mișcare politică. Franța va pune o presiune pe noi, pentru că Franța a mutat imediat la Bruxelles toată discuția și a fost iritată, deși știm foarte bine că ce s-a întâmplat în Australia e ilogic din perspectivă strategică și a mutat discuția la nivel de Bruxelles și a repus pe agendă problema autonomiei strategice, ce facem noi europenii după retragerile din Afganistan și așa mai departe.
Deci suntem acum cu o problemă cât casa din perspectiva unui stat ca România, care nu vrea să răspundă la întrebări și niciodată nu a știut să joace foarte abil aceste dosare, care va fi la un moment dat presat să facă concesii politice și strategice. Toate planurile care se discută acum vor fi viitoare programe de guvernare ale statelor membre ale Uniunii Europene. Mai ales pentru state ca România, care nu sunt obișnuite să își construiască proiecte, nici să spună nu. Pentru aceste state, viitoarele programe de guvernare au fost deja scrise”, a conchis sociologul.
