Administratorii fondurilor de pensii vor să plătească sume cât mai mici pentru garantarea banilor din sistem, în condiţiile în care riscurile mari vor apărea mai târziu, la plata pensiilor. Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP) intenţionează să înfiinţeze Fondul de Garantare a Pensiilor Private, care să sporească încrederea participanţilor în sistem. Aceste garanţii se vor alătura celor deja impuse de legislaţia în vigoare sau prin contractele din
Administratorii fondurilor de pensii vor să plătească sume cât mai mici pentru garantarea banilor din sistem, în condiţiile în care riscurile mari vor apărea mai târziu, la plata pensiilor.
Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP) intenţionează să înfiinţeze Fondul de Garantare a Pensiilor Private, care să sporească încrederea participanţilor în sistem. Aceste garanţii se vor alătura celor deja impuse de legislaţia în vigoare sau prin contractele dintre companiile de pe piaţă şi clienţii lor (prospectele fondurilor), urmând să acopere sumele pe care administratorii fondurilor nu le-ar putea plăti beneficiarilor din diverse cauze. În prezent, un client care îşi schimbă fondul de pe Pilonul II (pensii private obligatorii) nu poate ajunge la noul administrator cu o contribuţie mai mică decât cea netă plătită primului fond. Dacă administratorul nu a reuşit să-i înmulţească banii, trebuie să acopere diferenţa din surse proprii. Aceeaşi regulă se aplică şi în cazul în care un participant iese din sistemul pensiilor administrate privat deoarece se pensionează anticipat. Concomitent, clienţii de pe pilonul II sunt protejaţi de lege împotriva adminsitratorilor care nu reuşesc să fie performanţi. Companiile de pensii care nu se vor încadra într-un interval de performanţă vor ieşi de pe piaţă, iar clienţii lor vor ajunge la alţi administratori. În plus, fondurile de pensii nu pot intra în faliment. Aceste prevederi se referă la perioada de acumulare a contribuţiilor, care este prima etapă şi se derulează, în principiu, până în momentul în care un participant iese la pensie din sistemul public. În cazul pensiilor facultative (Pilonul III), perioada de acumulare a contribuţiilor şi investirea acestora se poate finaliza şi în momentul în care un client împlineşte vârsta de 60 de ani. Pensiile private urmează să fie achitate de către furnizorii de pensii, societăţi care încă nu există pe piaţa autohtonă.
Fondul de garantare pe care CSSPP vrea să îl înfiinţeze va fi susţinut atât din banii administratorilor de pe pilonii II şi III, cât şi din banii companiilor care vor plăti pensiile private.
Valoarea contribuţiilor, primul măr al discordiei
Reprezentanţii administratorilor de pe piaţa pensiilor private au opinii divergente pe tema viitorului fond. De altfel, proiectul legii care va reglementa înfiinţarea şi activitatea acestuia nu precizează exact situaţiile în care se vor plăti desăgubiri. În cadrul dezbaterii publice a proiectului de lege, companiile de pensii au contestat şi nivelul propus al contribuţiilor. Comisia a propus o contribuţie iniţială de 1% din capitalul existent al administratorilor, nivel care i-ar fi adus viitorului fond încasări totale de aproape cinci milioane de euro. Între timp, în urma discuţiilor cu administratorii, Comisia a agreat aplicarea procentului de 1%, dar calculat la capitalul social minim impus de legislaţie. Ceea ce înseamnă că valoarea totală a contribuţiilor iniţiale ar putea fi mult mai mică, de circa un milion de euro, în condiţiile în care s-ar încheia fuziunile anunţate pe piaţa pensiilor private. „Ar fi un paradox ca unui administrator foarte bine capitalizat să i se ceară să contribuie mai mult pentru că în cazul lui riscul este mai mic”, spune directorul general al ING Fond de Pensii, Emilia Bunea. Opinii similare au şi alţi reprezentanţi ai administratorilor. Pe lângă contribuţiile fixe iniţiale, menite să finanţeze înfiinţarea Fondului, administratorii urmează să plătească şi unele anuale, calculate în funcţie de activele administrate. Şi nivelul acestora este contestat. Comisia a propus iniţial ca, în primul an, aceste contribuţii să fie de 0,3% din active, în timp ce administratorii au cerut să fie de 0,05%. „Nu o să fie 0,3%, dar nici 0,05%“, afirmă preşedintele CSSPP, Mircea Oancea, adăugând că nivelul va fi stabilit pe baza unor previziuni. La fel vor fi determinate şi riscurile acoperite, care încă nu sunt definite de proiectul de lege. Din acest motiv, nici opiniile pieţei nu sunt convergente.
Când va putea plăti Fondul primele despăgubiri?
„Consider că Fondul de Garantare nu va interveni în această periodă de acumulare şi de investire, adică până la plata pensiilor. Va trebui să acopere nişte riscuri mai mari în momentul în care se va ajunge la plata pensiilor, pentru că atunci vor fi lunar ieşiri din sistem“, spune Oancea. În opinia sa, Fondul ar trebui să aibă suficienţi bani pentru a acoperi atât o parte din riscurile pe care legislaţia încearcă să le limiteze, cât şi unele suplimentare, precum riscul ca un fond să fie nevoit să vireze pentru plata pensiilor sume mult mai mari decât cele previzionate. Pensiile calculate vor trebui plătite atâta timp cât trăiesc participanţii. Reprezentanţii AIG au aşteptări similare. „Cred că schema Fondului ar trebui gândită în contextul plăţii pensiilor‘, afirmă directorul general al AIG Fond de Pensii, Mihai Coca Cozma. Cu alte cuvinte, administratorii nu au de ce să susţină înfiinţarea fondului de garantare. Şefa ING Fond de Pensii, Emilia Bunea, consideră că trebuie acoperite toate riscurile, dar precizează că „este bine să se specifice despre ce riscuri este vorba, pentru că acest lucru duce la o dimensionare corectă a Fondului“. În opinia sa, cea mai mare parte a riscurilor care pot pune administratorii în imposibilitatea de a-şi onora obligaţiile faţă de clienţi trebuie acoperite în primul rând prin celelalte mecanisme de protecţie: rezervele, nivelul de solvabilitate şi controlul CSSPP.
Emilia Bunea, director general ING Fond de Pensii
4,3 mil. de clienţi aveau plasaţi bani în conturile individuale ale fondurilor private de pensii de pe Pilonul II (obligatorii) şi III (facultative), la sfârşitul lunii trecute
Mircea Oancea, preşedintele CSSPP
284 mil. de euro însumau activele administrate de fondurile de pe Pilonul II la sfârşitul lunii martie a.c., în creştere cu peste 11,6% faţă de nivelul înregistrat la sfârşitul lunii februarie, potrivit datelor CSSPP
26 mil. de euro însumau activele administrate de fondurile private de pensii facultative (Pilonul III) la sfârşitul lunii martie 2009. Acestea au crescut cu aproape 10% faţă de nivelul din luna anterioară