Consiliul Concurenţei va decide dacă condiţiile de debranaşre impuse de furnizorii de agent termic sunt abuzive. Până la finele acestui an, se va stabili dacă în disputa dintre producătorii şi importatorii de centrale termice şi regiile furnizoare de agent termic se poate vorbi de o încălcare a liberei concurenţe. Deşi ani la rând nu a existat nicio strategie de reabilitare şi regândire a sistemului centralizat de încălzire, statul vrea să îl menţină în viaţă,
Consiliul Concurenţei va decide dacă condiţiile de debranaşre impuse de furnizorii de agent termic sunt abuzive. Până la finele acestui an, se va stabili dacă în disputa dintre producătorii şi importatorii de centrale termice şi regiile furnizoare de agent termic se poate vorbi de o încălcare a liberei concurenţe.
Deşi ani la rând nu a existat nicio strategie de reabilitare şi regândire a sistemului centralizat de încălzire, statul vrea să îl menţină în viaţă, impunând însă o legislaţie ce contravine oricăror reguli de competiţie pe piaţă şi care îngrădeşte drepturile minime ale consumatorilor de a opta pentru soluţia de încălzire care le oferă confortul dorit.
Disputa existentă între Asociaţia Producătorilor şi Importatorilor de Centrale Termice (APICT), pe de o parte, şi furnizorii de agent termic, pe de altă parte, nu este nouă şi nu are şanse să se rezolve atâta timp cât legislaţia în vigoare, elaborată de Autoritatea Naţională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice (ANRSC), vine în contradicţie cu prevederile legii concurenţei şi restricţionează libera opţiune a consumatorului. În condiţiile în care, în această dispută, ambele părţi, atât APICT, cât şi regiile furnizoare de agent termic, îşi urmăresc fiecare interesele privitoare la businessul propriu, cel care ar fi trebuit să vină cu soluţii în sprijinul consumatorilor este statul. Nu se întâmplă aşa, iar consumatorii, prinşi la mijloc, se descurcă cum pot. Şi asta, pentru că regiile de termoficare pot jongla după bunul plac cu decizia de acceptare sau nu a debranşării apartamentelor de la sistemul de termoficare.
Investigaţia a fost extinsă la peste 80 de pieţe
Concret, reprezentanţii APICT acuză furnizorii de energie termică de abuz de poziţie dominantă în ceea ce priveşte îngreunarea birocratică şi financiară a debranşărilor, fapt pentru care au înaintat o sesizare la Consiliul Concurenţei (CC). „Am sesizat încă din 2005 Consiliul Concurenţei cu privire la utilizarea unor forme mascate de interzicere a debranşărilor de către furnizorii de energie termică din oraşe importante“, a declarat Sever Scarlat, directorul general al Baxi România. Acesta se referă la condiţiile cerute proprietarilor de apartamente care doresc să se debranşeze de la sistemul centralizat, precum: acordul tuturor vecinilor şi al adunării generale a asociaţiei de proprietari, documentarea tehnică a debranşării, care să cuprină planurile de instalaţii ale întregului bloc, obligaţia de a suporta costul lucrărilor de echilibrare hidraulică a coloanelor de distribuţie etc. „În aceste condiţii, consumatorii sunt menţinuţi în captivitate, debranşarea devenind, practic, cvasi-imposibilă“, precizează APICT.
Interesant este faptul că practicile pentru care APICT a depus plângere la Consiliul Concurenţei împotriva furnizorilor de energie termică sunt în acest moment în perfectă conformitate cu legislaţia elaborată de ANRSC. Şi asta, pentru că de la momentul depunerii plângerii, până în prezent au fost modificate actele normative în aşa fel încât tot ceea ce solicitau furnizorii în afara prevederilor legale, în acel moment, au devenit legale din acest an. Acest lucru nu îi va absolvi însă de sancţiuni în cazul în care investigaţia Consiliului Concurenţei dovedeşte că au instituit condiţii suplimentare celor prevăzute de lege.
Plângerea APICT s-a referit la zece furnizori de energie termică, printre care Colterm Timişoara, Radet Bucureşti, CET Iaşi, Energomur Târgu Mureş, dar pentru că este vorba de pieţe locale, investigaţia Consiliului a fost extinsă la peste 80 de pieţe, unde există furnizori de agent termic. De asemenea, sunt investigate consiliile locale, orăşeneşti şi municipale. Surse din piaţă au precizat că investigaţia, care se referă inclusiv la cadrul legislativ din domeniu, se va încheia până la finele acestui an.
Legislaţia nu a trecut pe la Consiliul Concurenţei
O problemă majoră, dincolo de modul în care a înţeles fiecare regie de termoficare să aplice prevederile în vigoare, este legislaţia din domeniu, care vine în contradicţie cu prevederile legii concurenţei. „Îngreunarea debranşărilor reprezintă un comportament interzis prin reglementările legale în vigoare privind libera concurenţă“, a mai precizat Scarlat.
Istoria legislaţiei serviciilor publice de alimentare cu energie termică produsă centralizat începe în anul 2002, când statul decide, în urma avalanşei de debranşări din anii precedenţi, să stabilească un set de reguli prin care să evite apariţia unor disfuncţionalităţi ale sistemelor de termoficare. Se promovează, astfel, Ordonanţa nr. 73/2002 privind organizarea şi funcţionarea serviciilor publice de alimentare cu energie termică produsă centralizat, care s-a aplicat începând cu 2003. Aceasta prevedea un set de condiţii generale ce trebuiau îndeplinite de cei care intenţionau să se debranşeze, urmând ca, ulterior, prin normele de aplicare, să se detalieze aceste aspecte. Numai că normele de aplicare nu au mai fost emise, astfel că furnizorii de agent termic şi-au stabilit propriile reguli. S-a mers aşa pe toată perioada 2003 – martie 2007, când a intrat în vigoare Legea nr. 325/2006 privind serviciul public de alimentare cu energie termică, care a abrogat Ordonanţa nr. 73.
De această dată, legea a fost urmată de norme de aplicare care au fost elaborate de către ANRSC sub forma unui regulament cadru al serviciului public de alimentare cu energie (ce se aplică din luna mai) şi în care se regăseşte o bună parte din condiţiile pe care furnizorii deja le impuneau la debranşare. Regulamentul ANRSC nu a trecut însă pe la CC pentru obţinerea avizului de conformitate. Poate aşa se explică şi existenţa unor prevederi ce îngrădesc, practic, competiţia pe piaţă şi afectează direct consumatorul.
Reprezentanţii ANRSC susţin, însă, că astfel de reglementări sunt normale şi că numai în acest fel se poate asigura un echilibru în funcţionarea sistemelor centralizate şi „aşa afectate de debranşări“. „În nici o ţară din Europa nu există într-un bloc sau pe o scară mai multe sisteme de încălzire. Este normal ca cel care perturbă sistemul să suporte costurile unui proiect în care sunt evaluate efectele produse de debranşare asupra instalaţiilor de încălzire din întreg condominiu şi în care se fac calcule de echilibrare hidraulică a sistemului“, a declarat Iulian Băndoiu, director general în cadrul ANRSC.
Cert este că, în momentul de faţă, sunt nemulţumiţi atât consumatorii, care sunt forţaţi să rămână racordaţi la sistemul centralizat, cât şi cei care au ales acest sistem. Primii pentru că nu au garanţia serviciului pe care îl plătesc – în condiţiile în care au vecini rău platnici sau dacă furnizorul nu şi-a finalizat lucrările de reparaţii la reţele – iar cei din urmă, pentru că rămân cu toate pierderile din reţelele de distribuţie.
Legislatie restrictiva
Este interzisă deconectarea indviduală în acele condominii unde nu se produsese acest lucru până la momentul intrării în vigoare a regulamentului ANRSC.
Deconectarea unui apartament se poate face numai dacă există acceptul scris al vecinilor şi acordul scris al asociaţiei de proprietari, exprimat prin hotarârea adunării generale.
Cel care se debranşează trebuie să prezinte un proiect avizat de un expert tehnic MLPTL în care vor fi evaluate efectele debranşării asupra întregului condominiu.
Debranşarea totală a unui condominiu se poate face numai dacă acesta nu se găseşte într-o zonă unitară de încălzire pentru care s-a stabilit să se menţină exclusiv sistemul centralizat.