Guvernul Chinei a transmis un mesaj deloc subtil Indiei joi (10 septembrie), când a anunțat că instruieşte militari pentru operațiuni pe terenuri de mare altitudine. Anunțul, făcut într-un reportaj al televiziunii de stat CCTV, apare în plină creştere a tensiunii între țările aflate în conflictul care persistă de la sfârşitul anilor '40 cu privire la granița din regiunea Himalaya, mai cunoscută sub numele indian Ladakh.
Terenul aflat în dispută are exact caracteristicile menționate de CCTV, altitudini de peste 4.000 de metri – ceea ce îngreunează operațiunile militare, ca urmare a inaccesibilității și a lipsei de antrenament a soldaților.
Potrivit postului TV, o brigadă de operațiuni speciale de la Comandamentul din Tibet și o brigadă de aviație au participat recent la primele antrenamente de sărituri cu parașuta pe terenuri la această altitudine, dar fără a dezvălui data.
300 de soldați au fost implicați într-o primă fază, care va fi extinsă la alți 1.000 de soldați. În afară de aceasta, canalele oficiale ale forțelor armate au arătat prezența unui avion de transport Y-20 și a cel puțin trei bombardiere H-6 la o bază din regiunea Tibet, care are condiții asemănătoare cu cele de la graniţa disputată.
India a prezentat primele 5 avioane din cele 36
În aceeași zi de joi, India a prezentat debutul primelor 5 din cele 36 de avioane de vânătoare franceze Rafale avansate, care vor opera la baza Ambala, relativ aproape de regiunea contestată.
Manevrele chineze se adaugă altora efectuate de cele două țări începând din luna mai, când a început actuala rundă de provocări la frontieră.
Punctul culminant a fost atins a fost în luna iunie, când cel puțin 20 de indieni și un număr neprecizat de chinezi au murit atunci când s-a produs o ciocnire la graniţă, cu bâte și pietre, pentru a nu încălca încetarea focului în vigoare în regiune din 1996.
O înregistrare video a început să circule pe rețelele sociale indiene și chineze, în care soldații de ambele tabere care se atacau reciproc, dar nu se poate spune de când datează. Ultimele decese provocate de arme de foc s-au înregistrat în 1975, iar un război câștigat de Beijing a ajuns să fie purtat în 1962 în zonă.
Luni (7 septembrie), după mișcările descrise de ambele părți drept provocatoare în jurul lacului Pangong, s-a produs o altă situație gravă: chinezii și indienii s-au acuzat că au tras, încălcând încetarea focului, și că au mutat trupele fără a respecta graniţa presupusă de aşa-numita Linie de Control.
Când a avut loc ciocnirea
Ciocnirea a avut loc la trei zile după ce miniștrii de externe ai celor două țări s-au întâlnit la Moscova, parteneră a ambelor ţări. Beijingul vede New Delhi, apropiat de administrația lui Donald Trump, ca parte a campaniei americane a Războiului Rece 2.0. Indienii se tem de alianța militară dintre China și Pakistan, cel mai mare rival regional al lor.
Un război între puterile nucleare asiatice, care totalizează 2,8 miliarde din cele 7,8 miliarde de oameni, este puțin probabil și nedorit. Dar ambii lideri trebuie să răspundă unor opionii publice interne războinice și naționaliste, astfel încât ciocnirile nu sunt deloc imprevizibile.