Doar 17 din cele 65 de companii cotate la BVB platesc actionarilor dividende in contul activitatii desfasurate in anul 2002. Alte 17 companii au inregistrat profit anul trecut, dar nu au stabilit inca destinatia acestuia. Cu alte cuvinte, doar jumatate din companiile listate la Bursa de Valori sunt in mod real atractive pentru investitori. Asta daca luam in considerare investitiile in actiuni pe termen mediu si lung, astfel incat titlurile companiilor care acum fac investitii din profit sa creasca in valoare.
Pentru investitorii pe termen scurt, bursa romaneasca nu asigura prea mari profituri din dividende. Doar trei companii – Comelf Bistrita, Banca Transilvania si SIF Moldova – au asigurat randamente ale dividendului peste nivelul dobanzilor medii bancare, de 23-27% pe an. Pentru al treilea an consecutiv, Comelf Bistrita, companie cu activitate in domeniul constructiilor metalice, a ocupat un loc in topul celor mai buni platitori de dividende. Randamentul maxim al acestei investitii este de 67,57%, in timp ce randamentul minim este de doar 22,67%. Comelf Bistrita plateste actionarilor persoane fizice un dividend net de 10.000 lei pentru o actiune detinuta, a carei valoare nominala este de 25.000 lei. Anul trecut, aceeasi companie platea un dividend net de 5.120 lei/actiune.
Brokerii spun ca situatia dividendelor este chiar mai buna decat in alte tari est-europene. „Profiturile obtinute din dividende sunt intr-adevar mai mici decat anul trecut, dar explicatia trebuie cautata in cresterea bursiera din anul 2002”, sustine Valentin Ifrim, analist financiar la IDW Consulting. Intr-adevar, cresterea bursiera de anul trecut a fost de peste 137% si s-a bazat in special pe cresterea cotatiilor actiunilor. Pentru achizitia de actiuni s-a platit, in medie, de doua ori mai mult decat in anul anterior, fara ca aceasta crestere sa fie determinata de o crestere a activitatii economice pe masura cresterilor de preturi. Companiile cotate si Societatile de Investitii Financiare au obtinut in 2002 rezultate financiare comparabile cu cele din anul 2001, dar pretul platit pentru actiunile SIF a fost de doua-trei ori mai mare decat in 2001. Ceea ce inseamna o diminuare proportionala a randamentului investitiei, daca plasamentul a avut in vedere exclusiv incasarea dividendelor. „Anul trecut a fost unul al castigurilor obtinute din cresterea cotatiilor. Daca ne raportam la un plasament realizat in 2001 in actiuni SIF, cand pretul minim al acestor titluri era de 400-500 lei, vom constata ca pentru doi ani avem un randament de 500%. In aceasta situatie, ponderea dividendului in calculul rentabilitatii plasamentului devine nesemnificativa”, precizeaza Valentin Ifrim.
Brokerii nu s-au inselat in prognoze
La inceputul anului 2002, revista Capital a realizat un sondaj in randul brokerilor privind cele mai atractive titluri de la Bursa de Valori. Cei mai multi dintre brokeri au nominalizat cele doua banci – BRD si Banca Transilvania, SNP Petrom, SIF- urile si societatea de constructii Impact. Dintre acestea, doar SNP Petrom „a inselat” asteptarile investitorilor din piata. Desi a obtinut profit in 2002, Petrom nu a stabilit modalitatea de repartizare a profitului. Surse din cadrul companiei sustin insa ca programele de investitii sunt prioritare, ceea ce inseamna ca actionarii au sanse reduse sa incaseze dividende. In rest, prognozele brokerilor s-au dovedit justificate. Emil Ogica, director de operatiuni la Intercapital, a mizat pe SIF-uri si pe actiunile bancilor. De la SIF-uri s-a castigat prin cotatii, iar de la banci prin actiuni gratuite. Nicolae Ghergus, director de operatiuni la Active International, a intuit speculatiile pe actiunile SIF: „Cotatiile pentru SIF-uri au crescut, toata piata a crescut, prea mult chiar daca luam in calcul evolutia economiei”.
Analistii pietei de capital interpreteaza in mod diferit politica de dividende. Pe de o parte, exista companii care de ani buni ofera actionarilor titluri gratuite si reinvestesc profitul. Cele mai bune exemple in acest sens sunt Banca Transilvania si Impact. Cele doua companii au urmat un program de dezvoltare bazat pe investitii din resurse proprii. Astfel, in ultimii ani, cele doua companii au alocat actiuni gratuite sau au oferit drept de preemptiune pentru actionarii existenti, stimuland in acest fel investitiile directe. Rezultatul a fost, in mod cert, unul favorabil companiei, dar nici actionarii nu au avut decat de castigat. Consolidarea celor doua companii a determinat cresterea cotatiilor in piata, chiar daca numarul actiunilor libere la tranzactionare a crescut de cateva ori. Pe de alta parte, o parte a analistilor economici considera ca investitiile realizate din profiturile obtinute nu aduc in toate cazurile beneficii actionarilor. Ei spun ca investitiile realizate fara majorarea capitalului social au determinat retragerea multor investitori de pe piata de capital romaneasca. „Nu este normal ca un investitor care a fost posesorul unui pachet de actiuni la o societate cu profit ani la rand sa nu beneficieze de acel profit. Au fost cazuri in piata cand profitul a fost reinvestit trei- patru ani consecutiv, iar majorarea de capital social prin reevaluarea activelor s-a inregistrat in al patrulea sau al cincilea an. Investitorul, desi a fost actionar trei-patru ani la compania cu profit, nu a beneficiat de rezultatele acelei companii”, spune Valentin Ifrim, analist la IDW Consulting.
Creste numarul companiilor cu pierderi
sase din cele 65 de companii cotate la BVB au raportat pierderi pentru anul financiar 2002. Pentru anul 2001, doar doua companii – Amonil si Oltchim – raportau pierderi financiare. Cele doua au inregistrat pierderi si in 2002, iar administratorii nu intrevad mari sanse de redresare. Celor doua abonate la lanterna rosie li s-au adaugat Policolor Bucuresti, Electroputere Craiova, Rolast Pitesti si Chimopar Bucuresti. Daca pentru companiile cu capital majoritar de stat pierderile financiare au devenit ceva firesc in economia romaneasca, situatia este cu totul alta in cazul Rolast si Policolor. Cele doua companii cu capital privat au pierdut anul trecut o parte a pietelor de desfacere. Daca in ceea ce priveste Rolast efectul a constat in scaderea cotatiilor la bursa, pentru Policolor nivelul cotatiilor s-a mentinut constant. Actionarii acestei companii fac inca eforturi sa mentina produsele Policolor pe o piata asaltata de produse contrafacute.
Brokerii spun ca administratorii bursei ar trebui sa fie ceva mai rigurosi in ceea ce priveste companiile cu pierderi. Prin regulamentul de cotare se precizeaza ca poate fi admisa la cota o companie care a obtinut profit in ultimii trei ani, dar nu se precizeaza nimic in legatura cu companiile cotate care inregistreaza pierderi mai multi ani la rand.