Societatea noastra (A) detine 50% din partile sociale ale unei alte societati (B). In anul 2005, am primit dividende de la societatea la care detinem parti sociale. Dividendele primite sunt nete, pentru ca s-a retinut impozit pe dividende (si, implicit, si impozit pe profit) la societatea B.


1. Inainte de a inchide bilantul societatii noastre (A) de la 31 decembrie, trebuie sa inregistram in contabilitatea noastra procesul-verbal de repartizare a profitului societatii B, pentru a inregistra dividendele de primit, sau putem sa-l inregistram si la o alta data ?


2. Atunci cand aceste dividende primite de societatea noastra se repartizeaza la randul lor actionarilor societatii noastre (persoane fizice), se mai plateste vreun alt impozit pe dividende ?


3. Care sunt inregistrarile contabile pentru toate operatiunile legate de dividendele de primit de la societatea B ?



Ruxandra Flonta – Bucuresti

nConform Legii nr. 31/1990 privind societatile comerciale, dividendele se platesc asociatilor proportional cu cota de participare la capitalul social varsat, daca prin actul constitutiv nu se prevede altfel. Ele se platesc in termenul stabilit de catre adunarea generala a asociatilor sau, dupa caz, stabilit prin legile speciale, dar nu mai tarziu de 8 luni de la data aprobarii situatiei financiare anuale aferente exercitiului financiar incheiat. In caz contrar, societatea comerciala va plati o penalitate aferenta perioadei de intarziere, la nivelul dobanzii legale.
Potrivit reglementarilor contabile simplificate, armonizate cu directivele europene, veniturile din dividende se recunosc atunci cand este stabilit dreptul actionarului de a le incasa. In concluzie, ele trebuie sa se inregistreze in contabilitate, la data aprobarii de catre adunarea generala a asociatilor a procesului-verbal de repartizare a profitului.
Inregistrarea in contabilitate la societatea primitoare de dividende este urmatoarea:



451 (452, 461) = 761 – cu dividendele nete distribuite conform procesului-verbal de repartizare a profitului, in luna in care acesta a fost aprobat;


5121 = 451 (452, 461) – cu suma incasata ca dividende, in luna in care acestea se incaseaza.

La calculul profitului impozabil, dividendele primite de la o persoana juridica romana sunt venituri neimpozabile deci pentru acestea nu se plateste impozit pe profit. Daca la sfarsitul exercitiului financiar se inregistreaza profit net, asociatii pot decide repartizarea lui pe dividende. Acestea vor fi impozitate conform reglementarilor legale in vigoare.


In contabilitate, repartizarea profitului se inregistreaza dupa aprobarea situatiilor financiare anuale. Dividendele repartizate, precum si celelalte repartizari efectuate din profit, nu trebuie recunoscute ca datorie la data bilantului, in acest sens, sumele respective sunt evidentiate in rezultatul reportat, urmand ca, dupa aprobarea de catre adunarea generala a actionarilor sau asociatilor a acestor destinatii, sa fie reflectate in conturile corespunzatoare de datorii. Practic, in contabilitatea societatii A se va inregistra, in decembrie 2005, repartizarea profitului:

129 = 117, iar in anul 2006, dupa aprobarea situatiilor financiare anuale: 117 = 457.

Incepand cu 1 ianuarie 2006, veniturile sub forma de dividende se impun cu o cota de 16%. Obligatia calcularii si retinerii impozitului pe veniturile sub forma de dividende revine persoanelor juridice odata cu plata dividendelor catre actionari sau asociati. Termenul de virare a impozitului este pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei in care se face plata. In cazul dividendelor distribuite, dar care nu au fost platite actionarilor sau asociatilor pana la sfarsitul anului in care s-a aprobat bilantul contabil, termenul de plata a impozitului pe dividende este pana la data de 31 decembrie a anului respectiv.




Cum se procedeaza cu taxa pe valoarea adaugata in cazul discounturilor acordate clientilor odata cu livrarea produselor si emiterea facturii fiscale?



Gabriela Dinu – Cluj Napoca

nPotrivit prevederilor Codului fiscal si Normelor metodologice de aplicare ale acestuia, cu modificarile si completarile ulterioare, nu se cuprind in baza de impozitare a taxei pe valoarea adaugata rabaturile, remizele, risturnele, sconturile si alte reduceri de pret acordate de furnizori direct clientilor. Rabaturile, remizele, risturnele, sconturile si alte reduceri de pret care nu se cuprind in baza de impozitare trebuie sa fie reflectate in facturi fiscale sau alte documente legal aprobate, sa fie in beneficiul clientului si sa nu constituie, in fapt, remunerarea unui serviciu sau o contrapartida pentru o prestatie oarecare.


Conform acestor prevederi, baza de impozitare a taxei pe valoarea adaugata cuprinde valoarea neta comerciala, aceasta reprezentand valoarea initiala a bunurilor livrate, mai putin reducerile acordate. In situatia in care reducerile de pret prevazute mai sus sunt acordate dupa livrarea bunurilor, baza de impozitare a taxei pe valoarea adaugata se ajusteaza corespunzator.
In contabilitate, reducerile de pret de natura comerciala se inregistreaza in momentul acordarii acestora, pe baza documentelor ce le atesta, astfel:


a) daca in factura initiala sunt evidentiate distinct reducerile de pret acordate, respectiv primite, atat vanzatorul, cat si cumparatorul inregistreaza in contabilitate factura la valoarea neta comerciala, aceasta reprezentand valoarea initiala, mai putin reducerile acordate;


b) in situatia in care, ulterior facturarii initiale, vanzatorul acorda clientului reduceri de pret, conform clauzelor contractuale, acestea se cuprind intr-o factura ulterioara in rosu, care se inregistreaza in contabilitate astfel:

– la vanzator, valoarea reducerilor acordate pentru livrari efectuate in acelasi exercitiu:


4111 = % – sumele in rosu


707


4.427



– la cumparator, reducerile primite corecteaza valoarea stocurilor, atunci cand acestea se regasesc in gestiune, sau cheltuielile cu stocurile, cand acestea au fost scazute din gestiune:


% = 401 – sumele in rosu


3xx, 6xx


4.426


Reducerile de natura financiara se inregistreaza in contabilitate astfel:


– la vanzator, valoarea reducerilor acordate:


% = 411


667


4427



– la cumparator, valoarea reducerilor primite:


401 = %


767


4.426



O societate comerciala (microintreprindere platitoare de impozit pe venit si platitoare de taxa pe valoarea adaugata) ridica in regie proprie o cladire cu destinatia de sediu social si loc de desfasurare a activitatii. Dupa aproximativ un an, vinde cladirea catre un tert care accepta o factura de vanzare cu taxare inversa. Daca la vanzarea cladirii nu s-a colectat taxa pe valoarea adaugata, ce se intampla cu taxa dedusa pe parcursul cumpararii materialelor folosite la ridicarea cladirii? Veniturile din vanzarea cladirii (nepurtatoare de taxa pe valoarea adaugata) intra in calculul proratei?



Maria Samoila – Bucuresti

nConditia obligatorie pentru aplicarea masurilor de simplificare este ca atat furnizorul, cat si beneficiarul sa fie inregistrati ca platitori de taxa pe valoarea adaugata. Pe facturile emise pentru aceste livrari de bunuri, furnizorii sunt obligati sa inscrie mentiunea “taxare inversa”. Furnizorii si beneficiarii evidentiaza taxa pe valoarea adaugata aferenta acestor livrari, respectiv achizitii, in jurnalele de vanzari si de cumparari concomitent si o inscriu in decontul de taxa pe valoarea adaugata, atat ca taxa colectata, cat si ca taxa deductibila, fara a avea loc plati efective intre cele doua unitati in ceea ce priveste taxa pe valoarea adaugata.


Beneficiarii care sunt platitori de taxa pe valoarea adaugata cu regim mixt aplica si prevederile legale privind deducerea taxei pentru persoanele impozabile cu regim mixt, in functie de destinatia pe care o dau achizitiilor respective. Furnizorii deduc integral taxa pe valoarea adaugata la nivelul taxei colectate pentru livrarile de bunuri pentru care au aplicat mentiunea “taxare inversa”, chiar daca sunt platitori de taxa pe valoarea adaugata cu regim mixt.


In contabilitate, se va face inregistrarea 4.426 = 4.427 atat la cumparator cat si la furnizor. Aceasta inregistrare este denumita “autolichidarea taxei pe valoarea adaugata”. In cazul vanzatorului deducerea taxei pe valoarea adaugata la nivelul taxei colectate este similara cu incasarea acesteia, iar la cumparator colectarea taxei pe valoarea adaugata la nivelul taxei inscrise in factura de achizitii este echivalenta cu plata acesteia.
Inregistrarile contabile pentru vanzarea unei cladiri in valoare de 500.000 lei sunt urmatoarele:



– in contabilitatea furnizorului :



4.111 = 7xx 500.000 lei


4.426 = 4427 95.000 lei (nu se incaseaza de la beneficiar).

– in contabilitatea beneficiarului :

212 = 404 500.000 lei


4.426 = 4427 95.000 lei (nu se plateste la furnizor).



Taxarea inversa se poate aplica la fiecare stadiu al circuitului economic, indiferent prin cate verigi se trece, dar se stopeaza atunci cand una din parti nu este inregistrata ca platitor de taxa pe valoarea adaugata. De exemplu, in cazul cladirii cumparate de o persoana inregistrata ca platitor de taxa pe valoarea adaugata de la un alt platitor de taxa pe valoarea adaugata, se aplica taxarea inversa, dar in situatia in care cladirea este vanduta unei persoane fizice sau oricarei alte entitati neinregistrate ca platitor de taxa pe valoarea adaugata, nu se mai aplica taxarea inversa, ci regimul normal de taxa pe valoarea adaugata, respectiv furnizorul colecteaza taxa pe valoarea adaugata si are dreptul s-o incaseze de la cumparator.


In concluzie, taxarea inversa este o operatiune care se deruleaza fara a avea loc plati efective intre cele doua unitati in ceea ce priveste taxa pe valoarea adaugata. Nu este o operatiune scutita de taxa pe valoarea adaugata, deci nu se pune problema calcularii proratei.