Sezonul încasării dividendelor începe, iar anul 2015 este primul în care investitorii activi la Bursa de Valori Bucureşti vor putea primi dividendele direct în portofoliu, în condiţiile în care procedurile de distribuire sunt standardizate. Schimbare solicitată încă de acum doi-trei ani de nerezidenţii instituţionali, aceasta este considerată ca fiind una pozitivă de cea mai mare parte a investitorilor de retail contactaţi de revista Capital în aceste zile. „Este, în primul rând, mai uşor şi din punct de vedere fiscal pentru că raportarea va putea fi făcută la câştigul net“, ne-a spus unul dintre ei.
Repartizarea sumelor aferente anului fiscal precedent direct pe conturile de tranzacţionare va facilita reinvestirea acestora, a afirmat Ludwik Sobolewski, polonezul de la şefia executivă a Bursei de la Bucureşti, amintind că pe platforma instituţiei pe care o conduce sunt listate companiile cu cel mai atractiv randament al dividendelor din Europa Centrală şi de Est. Singura necunoscută o reprezintă măsura în care banii vor ajunge la aşa-numiţii „cuponari“, persoanele care au pachete de acţiuni primite în cadrul programului de privatizare în masă de la jumătatea anilor ‘90. Fiecare dintre cele cinci societăţi de investiţii financiare de la cota BVB are câte aproximativ un milion de acţionari încadraţi în această categorie, iar pentru aceştia noutatea este că nu vor mai primi banii prin poştă, ci fie într-un cont bancar indicat în prealabil, fie la un sediu al băncii având calitatea de agent de plată. Silvia Buicănescu, CEO la Depozitarul Central, instituţia care va efectua distribuţia standardizată a dividendelor, nu a putut indica la cererea noastră un procentaj în care dividendele vor ajunge la investitori, dar a spus că este în pregătire o campanie de informare a publicului larg asupra modului în care pot primi banii. Ce din urmă sunt cei dintâi. OMV Petrom (SNP), compania cu cel mai slab randament al dividendului (2,50%) dintre emitenţii importanţi de la cota BVB, influenţat de profitabilitatea în scădere de anul trecut, a repartizat câştigul vineri, agent de plată fiind BRD Groupe Société Générale, după cum reiese dintr-un comunicat al Depozitarului remis redacţiei. Buicănescu a spus că instituţia se află acum în negocieri şi alte două-trei bănci ar urma să furnizeze aceste servicii în baza unor contracte cu emitenţii.
Cum se primesc banii
Cel mai uşor intră în posesia dividendelor investitorii care îşi supraveghează constant portofoliile. În cazul acestora, Depozitarul Central va remite sumele din dividende direct către societăţile de brokeraj în baza listelor furnizate de acestea, comisionul perceput fiind de doi lei pentru fiecare investitor (indiferent de câte simboluri are în portofolii). În costul transferurilor mai intră comisioanele bancare. Acestea ar urma să fie diferite de la bancă la bancă, iar reprezentanţii operatorului de piaţă BVB spun că nu ar trebui să fie foarte ridicate. Totuşi, pe portalul unei case de brokeraj, clienţilor li se comunică perceperea unei taxe de 5 lei pentru fiecare emitent deţinut de fiecare acţionar, „suma fiind folosită pentru acoperirea costurilor cu Depozitarul, comisioanelor bancare şi procesarea distribuirii dividendelor“.
Pentru investitorii care comunică de la început un cont bancar unde vor să primească sumele aferente dividendelor, Depozitarul va face viramentul direct, în timp ce persoanele care nu şi-au exprimat această opţiune vor putea ridica banii direct de la o sucursală sau agenţie a băncii care este agent de plată, operaţiunea fiind taxată de Depozitar cu un leu pentru fiecare investitor.
Cât se va pierde pe drum?
Vor ajunge banii la investitorii care nu au conturi deschise la societăţile de brokeraj? Este o întrebare care se pune mai cu seamă în cazul SIF-urilor, care au o bază mai largă de acţionari, şi care anterior ajungeau la aceştia prin intermediul Poştei, cu un grad de acoperire mai mare decât băncile. Spre exemplu, la Adunarea Generală a Acţionarilor de la SIF Transilvania (SIF3) o serie de investitori care nu aveau conturi bancare au ridicat această problemă, reluată recent într-o convorbire telefonică pe care am avut-o cu unul dintre aceştia.
Tema a existat, dar abordarea a fost mai degrabă colocvială, ne-a asigurat Iulian Stan, vicepreşedinte al SIF Transilvania. Conducerea executivă a societăţii nu a ridicat obiecţii în această privinţă şi chiar a semnat la jumătatea săptămânii trecute contract cu Depozitarul Central şi CEC Bank pentru serviciile de distribuire a dividendelor. Este sensul în care trebuie să mergem pentru că viramentele trebuie să fie standardizate, a mai spus oficialul societăţii ce distribuie un dividend brut de 0,0125 lei/acţiune, al cărui randament calculat la preţul de piaţă de la finele săptămânii trecute este de 4,04%.
Surse multiple din piaţă ne-au spus că unele contestări venite din partea unor SIF-uri cu privire la distribuirea de dividende nu vin atât de la existenţa unor costuri mai mari decât tradiţionala distribuţie prin poştă, cât de la cash-ul aferent sumelor care nu sunt încasate de acţionarii ce îşi urmăresc mai puţin investiţiile.
Dacă înainte, banii se întorceau instant la emitent, acum trecerea prin Depozitar îngreunează acest proces. Totuşi, aranjamentele actuale cu emitenţii spun că sumele se virează pe măsură ce şi investitorii fac încasările. Dacă aceasta ar fi abordarea, nici nu ar fi echitabilă, comentează Sobolewski.
În cazul în care unele dintre SIF-uri, spre exemplu, ar vrea să reţină mai mulţi bani în societate, atunci ar trebui să propună transparent în AGA distribuirea unui dividend mai mic. „De vreme ce au optat pentru distribuirea către acţionari, este de înţeles că ar trebui şi să dea banii“, a precizat polonezul de la Bursă. El spune că distribuirea centralizată a dividendelor este un pas înainte pentru standardizarea pieţei, un alt avantaj fiind acela că repartizările din profit vor ajunge simultan la toate categoriile de investitori, spre deosebire de tipul diferit de distribuţie din anii precedenţi.
Dă Bursa ce nu pot da băncile
Primirea pe contul de tranzacţionare a banilor din dividende ar urma să adauge un plus de atractivitate pentru o Bursă nu foarte ofertantă în ceea ce priveşte dinamica în piaţă a cotaţiilor şi mai degrabă dezamăgitoare din punctul de vedere al rulajelor. Povestea dividendelor este cea mai importantă la BVB şi chiar ar fi atras fluxuri de capital externe încă şi mai mari dacă lichiditatea era mai bună, spune Sobolewski.
O privire asupra politicilor de dividende aprobate în Adunările Generale ale Acţionarilor îi dă dreptate acestuia, cel puţin în contextul dobânzilor strivite oferite deponenţilor de sistemul bancar. În special cele cinci societăţi de investiţii financiare şi companiile energetice au venit cu randamente ale dividendelor între 5% şi 8%. Pentru aproape toate celelalte companii importante dividendele raportate la preţul de tranzacţionare, arată acţiunile espective drept plasamente mai bune decât dobânzile. Excepţia o reprezintă chiar băncile care, raportând pierderi anul trecut, nu au fost în ipostaza de a acorda dividende.
Puţină energie pe lângă anemia dobânzilor mici
Cu un dividend brut de 2,8033 lei/acţiune, Transelectrica (TEL) a oferit investitorilor un randament net de 7,85% chiar înainte de data de înregistrare, în timp ce pentru Romgaz SA (SNG), emitent listat în toamna anului 2013, am calculat un nivel de 7,24% pentru repartizarea brută aferentă câştigului de anul trecut de 3,15 lei/acţiune.
Conpet SA (COTE) cu un randament de 6,81% şi Transgaz SA cu unul de 6,52% vin din urmă într-o piaţă unde investitorii mizează la această oră pe un câştig marginal de peste 5% din dividendul brut de 0,7217 lei/acţiune distribuit de ultimul emitent adus la cota BVB, Electrica SA (EL). Prin contrast, la data de înregistrare, acţionarii abia au putut smulge un randament de 3,48% din repartizarea de câştig de 0,3 lei/acţiune de la Nuclearelectrica SA (SNN).
Cu ce vin SIF-urile în faţa milioanelor de acţionari
Nu mai catalizează efervescenţa de altădată, dar vin, cel puţin, cu randamente atractive. SIF-urile au reprezentat o afacere bună sub acest aspect pentru cei care au ales „să stea pe ele“ şi în anul 2014. SIF Moldova (SIF2) a oferit deopotrivă acţiuni gratuite (în raport unu la unu), cât şi un dividend brut de 0,1012 lei/acţiune. SIF Muntenia (SIF4) afişează un randament de 7,24%, semnificativ mai bun decât cel de 5,73% al societăţii de sub tutela căreia s-a eliberat, SIF Banat Crişana (SIF1). SIF Oltenia (SIF5), cu un nivel de 5,84% pentru dividendul său brut de 0,12 lei/acţiune, apare marginal mai atractivă decât Fondul Proprietatea (FP), cu 4,91%, care în perioada recentă mai degrabă şi-a obişnuit acţionarii să îi răsplătească prin programe de răscumpărări având ca rezultat ridicarea cotaţiei.
