DNA a încălcat independența Justiției! Modalitatea de acțiunea a procurorilor în dosarul Robert Roșu/Ferma Băneasa este în continuare criticată de la el mai înalt nivel.

Trebuie precizat că în cazul avocatului Robert Roșu, condamnat la 5 ani de închisoare, inclusiv organizații profesionale internaționale ale avocaților au protestat cât se poate de energic, reclamând încălcarea grosolană a drepturilor omului și a dreptului de liberă exercitare a profesiei.

DNA a încălcat independența Justiției! Inspecția Judiciară dă o grea lovitură procurorilor anticorupție

Judecătorii Inspecției Judiciare au decis că în „cazul Robert Roșu/ Ferma Băneasa”, DNA a afectat independența Justiției pentru că a pus în discuție principiul securității raporturilor juridice și principiul autorității de lucru judecat.

În cazul judecătorilor din așa zisul „complet negru” al ÎCCJ- Florentina Dragomir, Alina Ioana Ilie și Mihai Ionuț Matei, dar și în situația judecătorului Cristian Marius Ispas- Inspecția Judiciară a admis cererea de apărare a independenței autorității judiciare în ansamblul său și cererea de apărare a independenței și reputației profesionale.

Procurorii Inspecției Judiciare au respins cererea de apărare făcută de procurorii DNA Brașov care au investigat cazul Robert Roșu/ Ferma Băneasa, Cornel David Deca și Monica Munteanu, și care au plecat ulterior la PCA Alba Iulia și PT Brașov.

Astfel, judecătorii Inspecției Judiciare au constatat că „modalitatea de lucru” a procurorilor Direcției Naționale Anticorupție în „cazul Robert Roșu” „a avut drept consecință încălcarea independenței judecătorilor”, informează alephnews.ro.

”Încălcarea independenței judecătorilor”

„În concluzie, calificarea de către procurorii DNA a unor hotărâri judecătorești drept nelegale, netemeinice sau ca fiind rezultatul unui abuz în serviciu, atât în cuprinsul unui rechizitoriu, cât și în motivele de apel formulate împotriva sentinței penale nr. 39/27.06.2019 a Curții de Apel Brașov, sau prin concluziile depuse la instanța supremă, prin punerea în discuție în afara căilor de atac prevăzute de lege a considerentelor și dispozitivului unor hotărâri judecătorești definitive precum și utilizarea drept probe a unor declarații cu privire la „calitatea” acestor hotărâri, date de către judecătorii care le-au pronunțat, audiați ca martori în cadrul unui proces penal, s-a încălcat principiul independenței judecătorilor, fiind de natură să pună în discuție și principiul securității raporturilor juridice dar și principiul autorității de lucru judecat.

Față de argumentele expuse, se poate concluziona că o asemenea modalitate de lucru de către procurorii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție – a avut drept consecință încălcarea independenței judecătorilor, astfel că solicitarea de apărare a independenței acestora apare ca fiind justificată”, se arată într-un prim raport al Inspecției Judiciare , finalizat pe 5 martie 2021.

În acest caz, sesizarea de apărare a independenței judecătorilor aparține avocatului Florentin Țucă, de la casa de avocatură „Țucă, Zbârcea & Asociații” și a fost depusă în ianuarie 2021 la CSM.

Inspecția Judiciară a mai fost sesizată pe 14 ianuarie 2021 și cu o cerere de apărare a independenței autorității judecătorești, formulată de judecătorii din completul ÎCC, care au judecat dosarul „Robert Roșu”/ „Ferma Băneasa” – Florentina Dragomir, Alina Ioana Ilie și Mihai Ionuț Matei.

În cazul celor 3 judecători din „dosarul Robert Roșu”/ „Ferma Băneasa” – Florentina Dragomir, Alina Ioana Ilie și Mihai Ionuț Matei, inspectorii judiciari au constatat, în alt raport că „se impune ca cererea de apărare a independenței autorității judiciare, în ansamblul său, să fie admisă, în limitele expuse”.

”Discrepanță între hotărârea de condamnare și cea de achitare”

Astfel, inspectorii judiciari au concluzionat următoarele: „ Faptul că observatorul calificat aflat în spatele redactării comunicatului UNBR a apreciat că este vorba de o discrepanță între hotărârea de condamnare și cea de achitare – nu poate reprezenta altceva decât o expunere a unei opinii în cadrul libertății de exprimare, însă comunicarea către public a opiniei potrivit căreia această discrepanță indică o slăbiciune a sistemului, cu consecințe asupra credibilității Justiției, are aptitudinea de a produce urmări asupra independenței sistemului judiciar în sensul unui impact negativ asupra credibilității acesteia.

Cu atât mai mult, calificarea procesului penal desfășurat față de avocat ca represiune nedreaptă, astfel cum a fost mai sus analizată, este de natură să afecteze independența autorității judecătorești, în sensul acreditării ideii unei funcționări anormale și incorecte a sistemului judiciar, de natură de a pune în pericol credibilitatea procurorilor și judecătorilor”, arată sursa citată.

În același scandal, o altă cerere de apărare a independenței și reputației profesionale a formulat și judecătorul Cristian Marius Ispas, de la Curtea de Apel București, audiat, printre altele, de DNA Brașov, în cazul Robert Roșu/ Ferma Băneasa.

Judecătorul a sesizat, printre altele, „afirmațiile incorecte ale presei referitoare la pretinsele presiuni ale DNA Brașov”, iar Direcția de Inspecție pentru Judecători a constatat că „solicitarea magistratului de apărare a independenței și reputației profesionale apare ca fiind justificată”.

„Este adevărat că presa are un rol central în asigurarea unui echilibru între puterile statului, în prevenirea ori descoperirea eventualelor abuzuri prin informarea publicului larg despre acestea, însă jurnaliștii trebuie să își exercite misiunea cu bună-credință, în mod onest, prezentând doar date verificate și care prezintă un caracter veridic.

Prin transmiterea unor informații eronate opiniei publice cu referire la criticarea propriei hotărâri de către judecătorul Cristian Marius Ispas, prin punerea la îndoială a legalității acesteia (sentința civilă nr.1496/16.05.2005), se sugerează lipsa de imparțialitate a magistratului învestit cu soluționarea cauzei nr.378/2005, conform sursei citate.

”Percepție negativă în conștiința opiniei publice”

Totodată, aceste afirmații nereale sunt de natură a induce opiniei publice ideea că magistratul și-a exercitat în mod abuziv funcția, că a pronunțat hotărârea cu încălcarea legii și a decis din motive străine de cauza dedusă judecății, aspect ce conduce la știrbirea încrederii justițiabililor în calitatea actului de Justiție.

Mai trebuie remarcat faptul că articolele de presă prin care se critică depoziția judecătorului Cristian Marius Ispas au apărut imediat după pronunțarea deciziei de condamnare pronunțată de Secția Penală a Înaltei Curți de Casație și Justiție în dosarul nr.345/64/2016.

Având în vedere premisa greșită de la care se pornește în prezentarea realizată în mass media cu referire la criticarea propriei hotărâri, toate celelalte afirmații menționate în titlurile și subtitlurile articolelor publicare sunt de natură a induce în conștiința opiniei publice o percepție negativă cu privire la reputația profesională a judecătorului Cristian Marius Ispas, fiind de natură să afecteze autoritatea de care acesta trebuie să se bucure în exercitarea funcției de judecător”, se arată în raportul Inspecției Judiciare, potrivit sursei citate.

O altă cerere privind apărarea independenței autorității judecătorești în ansamblul său a fost făcută pe 11 ianuarie 2021 și de procurorii care au anchetat cazul Robert Roșu/ Ferma Băneasa la DNA Brașov.

După verificările Direcției de Inspecție pentru Procurori din cadrul Inspecției Judiciare, făcute la sesizarea procurorului Cornel David Deca, din cadrul PCA Alba Iulia și Monica Munteanu din cadrul PT Brașov, vizavi de comunicările UNBR, cererea celor doi a fost respinsă, potrivit unui alt raport.

Procurorii Inspecției Judiciare au constatat că „susținerea de către UNBR și barourile membre a necesității asigurării și garantării exercitării libere, în condițiile legii, a profesiei de avocat, reprezintă o preocupare legitimă și, de aceea, prezentarea publică a temerilor privind acuzarea unui avocat în legătură cu activități exercitate în virtutea sarcinii de reprezentare a clientului, nu poate fi privită ca depășind limitele unei critici admisibile și rezonabile cu privire la activitatea organelor de urmărire penală”.

Procurorii Cornel David Deca și Monica Munteanu au făcut obiecții la concluziile Direcției de Inspecție pentru Procurori din cadrul Inspecției Judiciare dar și acestea au fost respinse.

Sursa foto: Dreamstime.