În urmă cu două zile, marţi, pe 27 octombrie, plenul Camerei Deputaţilor a decis să-i ridice imunitatea lui Nicolae Bănicioiu cu 202 voturi “pentru” şi 12 “împotrivă”.
DNA ceruse urmărirea penală a fostului ministru al Sănătăţii pentru săvârşirea infracţiunilor de trafic de influenţă şi luare de mită în formă continuată.
Comisia juridică a Camerei Deputaţilor dăduse, în prealabil, aviz pentru ridicarea imunităţii lui Bănicioiu. Votul a fost secret cu bile, cu prezenţa fizică a deputaţilor.
Acum, joi, 29 octombrie, Nicolae Bănicioiu a fost citat la sediul Direcţiei Naţionale Anticorupţie pentru a fi oficial informat de începerea urmăririi penale împotriva sa, în dosarul în care este acuzat de trafic de influenţă şi luare de mită în formă continuată.
Mai mult, se pare că procurorii au pus sechestru pe bunurile fostului ministru al Sănătăţii, au declarat surse apropiate e anchetă pentru G4Media.
De ce este acuzat Nicolae Bănicioiu?
Procurorii DNA desfăşoară o investigaţie care vizează suspiciuni de săvârşire a unor fapte de corupţie în contextul comercializării de bunuri de uz medical către spitalele publice situate pe raza municipiului Bucureşti şi a judeţului Ilfov şi aflate în subordinea Ministerului Sănătăţii.
Procurorii anticorupţie notează că, în perioada 21 decembrie 2012 – 5 martie 2014, Nicolae Bănicioiu, în calitate de ministru, ar fi acceptat promisiunea a doi oameni de afaceri şi ar fi primit direct, de la unul dintre aceştia, suma totală de 1.292.122 lei, lăsând să se creadă că are influenţă asupra ministrului Sănătăţii şi a funcţionarilor publici din cadrul acestei instituţii şi că îi va determina să îndeplinească sau să nu îndeplinească acte ce intrau în îndatoririle lor de serviciu, acte reprezentate de numirea în funcţia de manager/menţinerea în funcţia de manager a unor persoane la conducerea spitalelor publice aflate în subordinea Ministerului Sănătăţii, spitale cu care firmele controlate de cei doi oameni de afaceri aveau contracte încheiate sau desfăşurau proceduri de achiziţii publice şi alocarea de sume de bani spitalelor publice aflate în subordinea Ministerului Sănătăţii, cu care firmele celor doi oameni de afaceri aveau contracte în derulare.
Ulterior, spun anchetatorii, aceeaşi persoană ar fi primit de la aceiaşi oameni de afaceri, prin intermediul unui complice, suspect în cauză, suma totală de 2.612.389 lei în legătură cu exercitarea atribuţiilor de ministru, funcţie deţinută în perioada 5 martie 2014 – 17 noiembrie 2015.