DNA a respins plângerea lui Ghinea
Șeful DNA, Marius Voineag, a respins plângerea depusă de Cristian Ghinea în legătură cu dosarul achiziției de BMW-uri de către Ministerul Afacerilor Interne. Dosarul fusese clasat anterior de procurorul șef adjunct al DNA, Paul Dumitriu. Voineag a considerat plângerea ca inadmisibilă.
Dosarul se referă la achiziția de BMW-uri de către MAI de la o firmă distribuitoare controlată de Michael Schmidt, un prieten al președintelui Klaus Iohannis. Clasarea dosarului a avut loc pe 16 octombrie 2023.
Ca urmare a respingerii plângerii, Cristian Ghinea ar trebui să plătească 500 de lei cheltuieli judiciare. Este important de menționat că aceste informații se bazează pe starea la momentul ultimei actualizări a cunoștințelor mele, care este în ianuarie 2022, iar evenimente ulterioare nu sunt cunoscute.
În ordonanța de respingere a plângerii lui Cristian Ghinea, șeful DNA, Marius Voineag, a expus criticile formulate de liderul USR cu privire la ordonanța de clasare a dosarului. Acesta a prezentat modul în care dosarul s-a constituit pe baza unei sesizări din oficiu a procurorilor la data de 29 septembrie 2022, evidențiind traseul acestuia.
Orice persoană putea face plângere
Marius Voineag a argumentat că împotriva măsurilor luate sau a actelor efectuate de procuror ori efectuate pe baza dispozițiilor date de către acesta poate face plângere orice persoană.
Aceasta indică faptul că procurorul șef al DNA a respins plângerea lui Ghinea. Pe baza legislației aplicabile și a argumentelor prezentate în ordonanța sa. Detaliile specifice ale acestor argumente și ale criticilor lui Ghinea ar trebui consultate direct în documentele oficiale relevante.
„De asemenea, în privința soluțiilor de clasare, alineatul 4 al art. 336 C.p.p. stabilește că termenul în care se poate face plângere este de 20 de zile de la comunicarea copiei actului prin care s-a dispus soluția”, arată Voineag.„Atât în practica judiciară (cu titlu exemplificativ, a se vedea deciziile nr. 889/20.06.2011 și nr. 107/08.03.2019 ale I.C.C.J. — Secția Penală), cât și în literatura de specialitate s-a statuat în mod constant faptul că legitimarea procesuală necesară titularului plângerii în această materie impune existența unui interes particularizat concret, actual și determinat, susceptibil de a fi fost vătămat prin măsura sau actul emis de procuror în cursul urmăririi penale ori la finalizarea acesteia.În principiu, producerea vătămării poate fi invocată legitim de către părțile și subiecții procesuali principali în cazul în care actul/măsura se referă în mod direct la aceştia.
Cu titlu particular, chiar dacă nu se realizează o asemenea consecință expresă și directă, actul/măsura poate produce efecte asupra drepturilor sau intereselor unei persoane distincte de cele enumerate mai sus, însă numai în situația generării unor situații juridice în care aceasta este implicată.
Ori, în privința titularului plângerii examinate nu este incidentă niciuna dintre alternativele anterior menționate, de natură a justifica rezonabil existența unei vătămări a intereselor sale legitime, astfel că plângerea este inadmisibilă”, susține procurorul șef al DNA în ordonanța de respingere, invocând în expunere inclusiv decizia 610 din 28 septembrie 2017 a CCR.
În plus, șeful Direcției Naționale Anticorupție (DNA) a evidențiat că ordonanța de clasare a fost emisă la data de 16 octombrie 2023, iar plângerea formulată de Cristian Ghinea la data de 14 decembrie 2023 este considerată tardivă, depășind termenul de 20 de zile prevăzut în articolul 336 alineatul 4 din Codul de Procedură Penală (C.P.P.).
Procurorul s-a bazat pe materialele din presă
În respingerea plângerii lui Ghinea, șeful DNA a analizat și criticile aduse pe fondul dosarului. Și a concluzionat că acestea sunt neîntemeiate. Mai precis, s-a afirmat că infracțiunea prevăzută de articolul 181 alineatul 1 din Legea nr. 78/2000 este de rezultat și necesită ca subiectul activ să urmărească, prin acțiunea ilicită, obținerea sau reținerea pe nedrept de fonduri sau active din bugetul Uniunii Europene.
Inițial, în cauză, urmărirea penală în rem a fost începută prin ordonanța din 4 octombrie 2022, cu privire la infracțiunea prevăzută de articolul 18 alineatele 1 și 3 din Legea nr. 78/2000. Procurorul de caz a fundamentat această măsură, în principal, pe materialele apărute în mass-media la acea vreme, care se refereau la circumstanțele achiziției discutate și care puneau în centrul atenției existența unor date și indicii sugestive ale unei presupuse fraude a bugetului Uniunii Europene.
Ulterior, în urma actelor de urmărire penală efectuate în legătură cu obiectul cauzei, prin ordonanța din 12 septembrie 2023, s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptei cercetate din infracțiunea menționată anterior în infracțiunea prevăzută de articolul 297 alineatul 1 din Codul Penal, raportat la articolul 13 din Legea nr. 78/2000.
