La numai câteva zile de la menţionarea Ungariei în raportul Departamentului american de Justiţie privind plăţile incorecte ale Daimler, statul vecin a declanşat o investigaţie. Autorităţile române încă aşteaptă dovezi.
Scandalul „mita de la Daimler“ a făcut valuri în presa internaţională şi, mai apoi, în cea română. Sursa primară a informaţiilor care legau România de acest caz internaţional a fost publicaţia germană Der Spiegel, singura care a menţionat ţara noastră printre cele peste 22 de state în care gigantul german ar fi oferit „plăţi incorecte“ şi cadouri unor oficiali guvernamentali. Nici în comunicatul de presă al Departamentului de Justiţe Amercan (DoJ) şi nici în ziarele de peste Atlantic România nu fusese luată în calcul. La solicitarea Capital, colegii de la Der Spiegel ne-au furnizat documentul în baza căruia au publicat articolul din data de 30 martie. Este vorba despre raportul „United States District Court For The District Of Columbia: USA v. Daimler AG“, îndosariat pe 22 aprilie, în care DoJ arată cum au procedat angajaţi ai Daimler sau ai unor subsidiare pentru a câştiga incorect unele contracte cu instituţii ale statelor.
Dacă în cazul unor ţări precum Rusia, China, Turkmenistan, Letonia, Ungaria sau Turcia, documentul dă detalii şi cifre concrete, România este menţionată o singură dată, fără nicio referire la contractele incriminate. În perioada investigată de DoJ, posibile contracte suspecte sunt cele din 2005 şi 2007, încheiate între EvoBus România, importatorul autobuzelor Mercedes-Benz, şi Primăria Capitalei privind achiziţionarea a 1.000 de autobuze Citaro în două tranşe de câte 500 (cea mai mare achiziţie de astfel de vehicule făcută de o capitală).
Contactaţi de Capital, oficialii EvoBus au refuzat să comenteze informaţiile apărute, menţionând doar că orice detalii despre acest subiect trebuie căutate la sediul central al companiei din Stuttgart. De asemenea, Gheorghe Aron, directorul general al RATB, beneficiara contractelor, ne-a spus doar că „nu ştiu despre ce vorbiţi şi nici nu mă interesează în acest moment. Acum am alte priorităţi. Stiţi că mă lupt cu greva angajaţilor şi nu am timp pentru altceva.“
„Nu confirmăm, nu infirmăm“
În timp ce guvernul maghiar a declanşat o investigaţie proprie încă din 25 martie pentru a clarifica o posibilă „mită“ de 333.370 de euro legată de acest caz, Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) din România este indecisă. „Tot ce pot spune este că urmărim cu atenţie informaţiile apărute în presă şi, dacă procurorul va considera că există indicii temeinice pentru a declanşa o investigaţie, o va face. Nu pot nici confirma, nici infirma dacă DNA va declanşa o investigaţie şi nici dacă documentul de la Departamentul American de Justiţie a ajuns în atenţia instituţiei“, ne-a declarat purtătorul de cuvânt al instituţiei. Până se vor hotărî autorităţile să verifice de ce au menţionat americanii România în raport, cei care au primit „comisioane incorecte“ sau cadouri pot citi în documentul DoJ cum au procedat „colegii“ din Rusia, China, Vietnam, Ungaria, Croaţia sau Turcia şi au şansa de a vedea dacă nu au „stricat piaţa“.
Modus operandi
Raportul DoJ arată exact desfăşurarea evenimentelor în anumite state, cu firme implicate, sume şi multe alte detalii extrem de interesante. Dacă şi România a făcut parte din această sarabandă de ilegalităţi, fapt menţionat de americani, modul de operare al celor care au făcut „plăţi incorecte” în alte state poate fi extrem de interesant pentru o eventuală investigaţie serioasă a autorităţilor.
Rusia:
– între 2000 şi 2005, Daimler a vândut vehicule în valoare de 1,4 miliarde de euro, din care circa 5%, sau 64.660.000 euro, au rezultat din vânzări către autorităţi ale statului. Pentru acestea din urmă, Daimler a plătit circa 3 milioane de euro ca „plăţi incorecte” (şpagă) unor oficiali ruşi.
China:
– oficialii Daimler au plătit între 2000 şi 2005 cel puţin 4.173.944 euro înregistraţi drept „comision” sau cadouri unor oficiali guvernamentali chinezi. În acelaşi timp au fost vândute autorităţilor din China vehicule comerciale în valoare de peste 112.357.719 euro. Modalitatea utilizată de a face „plăţi incorecte” a fost majorarea preţurilor per vehicul, iar diferenţa dintre preţul real şi cel încasat a fost înregistrată în contabilitatea Daimler într-un cont denumit „comisioane speciale” sau „819”. Aceste sume au fost apoi utilizate ca „plăţi incorecte” pentru oficiali ai guvernului chinez.
– Documentul DoJ menţionează ca modalitate de plată şi transferul banilor prin terţe companii, dintre acestea fiind menţionate M.F. Mechanical & Electrical Inc., Shores International, Lily Energy Services Inc. sau King Jack Inc.
Vietnam:
– în 2004, compania guvernamentală Saigon Bus a încheiat un contract cu MB Vietnam pentru achiziţionarea a 200 de autobuze în valoare totală de 14.653.000 euro. MBV a plătit apoi circa 54.343 de euro consideraţi ca „plăţi incorecte”. Ca rezultat al acestei afaceri Daimler a avut venituri de 7,4 milioane de euro şi un profit de 2,1 milioane de euro.
Turkmenistan:
– în februarie 2000, Daimler a livrat unui înalt oficial al guvernului turkmen un Mercedes-Benz clasa S blindat, în valoare de peste 300.000 de euro. Acesta a fost considerat un cadou pentru ziua de naştere a oficialului. Vehiculul nu a fost plătit nici de guvern şi nici de oficial. În acea perioadă Daimler se afla în negocieri cu Turkmenistanul pentru livrarea a trei Mercedes Sprinter în echipare VIP, două MB clsa S blindate, 34 de MB Sprinter Blindate, 48 camioane Actros şi alte 80 de camioane Actros echipate pentru transportul combustibililor.
Letonia:
– prima menţionare a vânzărilor prin EvoBus. Conform documentului DoJ, EvoBus a participat în 2000 la o licitaţie pentru primăria din Riga. Printr-un terţ, Evobus a fost înştiinţat că un contracandidat ar plăti neoficial anumite sume membrilor consiliului local pentru a câştiga contractul iar compania a înţeles să facă acelaşi lucru. În martie 2001, Evobus a câştigat o parte din contract, adică livrarea a 79 de autobuze. În următorii 5 ani şi jumătate EvoBus a livrat oraşului Riga 117 autobuze, ultimele 28 în vara lui 2006. Valoarea totală a contractului a fost de 30 milioane euro. Modalitatea de a face plăţi incorecte a fost supraevaluarea autobuzelor pentru ca, mai apoi, diferenţele de bani să fie retrimise către oficiali ai partidului care controla Consiliul Local din Riga sub formă de consultanţă prin terţe companii. În acest fel EvoBus a plătit 1,8 milioane de euro drept „comision”.
Austria şi Ungaria:
– pe 23 mai 2005, EvoBus Hungarian Kft a obţinut un contrat pentru 32 de autobuze de la compania de stat VolanBusz care executa transport public în Budapesta. EvoBus Hungarian a cumpărat 17 dintre aceste autobuze de la EvoBus Austria pentru 1.678.170 euro şi le-a revândut Volanbusz cu 1.745.000 euro. În legătură cu această tranzacţie, EvoBus Austria a acceptat să plătească un „comision” de 333.370 euro autorităţilor ungare printr-o terţă companie.
Turcia:
– în toamna lui 2006, departamentul de audit al Daimler a descoperit în birourile sucursalei MB Turk, trei dosare cu iniţialele „NA”. Acestea, alături de alte dovezi au arătat că MB Turk a plătit unor terţi 6,05 milioane de euro pentru asigurarea livrărilor la export. Aici este menţionată pentru prima şi singura dată România. Alături de ea sunt enumerate Letonia, Bulgaria, Libia, Rusia şi Arabia Saudită. Conform DoJ, din cele 6,05 milioane, cel puţin 3,88 milioane au fost „plăţi incorecte” şi cadouri. Aceşti bani au fost oferiţi unor oficiali guvernamentali sau unor terţe părţi cu înţelegerea ca banii să fie daţi mai departe oficialilor care asigurau tranzacţiile.
„În momentul în care presa din România a semnalat subiectul nu aveam suficiente date pentru a da un răspuns ferm. Pe de altă parte, DNA nu poate lua o poziţie oficială în timpul unei investigaţii. Vorbesc la modul pur teoretic, nu despre cazul în speţă. Tot ce vă pot spune este că urmărim cu atenţie informaţiile apărute în presă şi, dacă procurorul va considera că există indicii temeinice pentru a declanşa o investigaţie, o va face. Nu pot nici confirma nici infirma dacă DNA va declanşa o investigaţie şi nici dacă documentul de la Departamentul American de Justiţie a ajuns în atenţia instituţiei.”
Livia Săplăcan, purtător de cuvânt DNA
„Nu ştiu despre ce vorbiţi şi nici nu mă interesează în acest moment. Acum am alte priorităţi. Stiţi că mă lupt cu greva angajaţilor şi nu am timp pentru altceva.”
Gheorghe Aron, director general RATB (din vara anului 2005)
„Suntem mândri să anunţăm că (…) Bucureştiul devine capitala cu cel mai mare număr de autobuze Citaro.”
Deniz Kuluhan, director de vânzări şi marketing EvoBus România*
* declaraţie făcută la câştigarea celei de a doua licitaţii, în vara anului 2007
Notă:
Valoarea totală a contractului EvoBus din România depăşeşte 210 milioane de euro. Dacă prima licitaţie pentru 500 de autobuze, desfăşurată în 2005 şi câştigată de Evobus a stârnit controverse pentru că autobuzele Citaro nu erau echipate cu aer condiţionat pentru compartimentul pasagerilor, cea de-a doua a rezolvat această problemă. Confom primăriei Capitalei, la a doua licitaţie au participat companiile Solaris, Iveco France şi EvoBus. Oferta EvoBus a fost cea mai bună (210.000 euro/unitate) faţă de 216.650 euro/unitate – Solaris şi 224.650 euro/unitate – Iveco.
Semnarea primului contract a fost făcută de fostul primar al Capitalei Adriean Videanu, actual ministru al economiei, iar ultima livrare, care a avut loc pe 9 iulie 2009, a fost recepţionată de actualul primar, Sorin Oprescu.
Conform Evobus, compania germană a vândut în ultimii trei ani în România peste 1.200 de autobuze Mercedes.
