La ultimul termen al judecării apelului, procurorul de şedinţă a solicitat judecătorilor condamnarea lui Adrian Severin la 6 ani şi 6 luni închisoare pentru luare de mită şi 5 ani pentru trafic de influenţă, la care să se adauge un spor de pedeapsă. 

Conform Agerpres, de cealaltă parte, avocaţii lui Adrian Severin au cerut magistraţilor desecretizarea unor documente ale SRI şi efectuarea unor expertize tehnice în cazul înregistrărilor de la dosar. 

Avocaţii au mai solicitat sesizarea instanţei supreme pentru rezolvarea unei chestiuni de drept, respectiv dacă pot fi folosite ca probe înregistrări făcute de o persoană privată fără a exista o aprobare de la judecători. Toate aceste cereri au fost respinse, completul de judecată invocând faptul că ele trebuiau ridicate în faza de cameră preliminară a procesului. 

De asemenea, un avocat a ridicat o excepţie de neconstituţionalitate cu privire la un text de lege din Codul penal care ar fi redactat imprecis cu privire la dreptul la apărare. Avocatul a mai spus că Adrian Severin a luptat pentru statul de drept încă din anul 1990 şi el este responsabil de inamovibilitatea judecătorilor. 

Procesul continuă cu pledoariile avocaţilor, după care instanţa va rămâne în pronunţare. 

Înainte de începerea procesului, Adrian Severin a declarat, pe pagina sa de Facebook, că, "în curând, se va consuma farsa judiciară românească declanşată pe baza unei farse jurnalistice străine", fără a i se fi îngăduit o singură probă în apărare. El a arătat că nu îi este "frică de cruce" şi le poate acorda iertare "călăilor în robe". 

În februarie 2016, Adrian Severin a fost condamnat la trei ani şi trei luni închisoare cu executare, fiind acuzat că, în perioada decembrie 2010 – martie 2011, a acceptat promisiunea a doi jurnalişti de la publicaţia britanică "The Sunday Times", care efectuau o investigaţie sub acoperire, de a-i plăti 100.000 euro anual în schimbul depunerii de amendamente în comisiile de specialitate ale Parlamentului European, pe de o parte, şi votării împotriva altor amendamente ce nu corespundeau intereselor societăţii comerciale pe care aceştia pretindeau că o susţin, pe de altă parte. 

"La suma menţionată se adăuga şi suma de 4.000 de euro pe zi pentru orice acte efectuate de parlamentar, în legislativul european, în legătură cu depunerea de amendamente. În contextul discuţiilor din perioada ianuarie – martie 2011, Adrian Severin le-a pretins celor două persoane, potrivit înţelegerii, suma de 12.000 euro, lăsându-le să creadă că are influenţă asupra a doi deputaţi din Comisia juridică, a raportorului Comisiei pentru afaceri economice şi monetare din legislativul european, precum şi asupra unui alt membru al Parlamentului European, pentru a-i determina să introducă un amendament la proiectul de Directivă al Comisiei Europene privind garantarea depozitelor bancare, în sensul intereselor clienţilor companiei pe care cei doi susţineau că o reprezintă", arată procurorii. 

Potrivit DNA, în vederea încasării sumei de 12.000 euro, Adrian Severin a emis o factură pe care a trimis-o pe mail uneia dintre cele două persoane. 

Trei europarlamentari – Adrian Severin, slovenul Zoran Thaler şi austriacul Ernst Strasser – ar fi acceptat "să-şi vândă serviciile" unor jurnalişti ai ziarului "The Sunday Times", care pretindeau că se ocupă cu acţiuni de lobby. Reporterii au propus mai multor membri ai Parlamentului European să le plătească 100.000 de euro pe an în schimbul "ajutorului" pentru adoptarea unor amendamente. 

Conform anchetatorilor, Adrian Severin a depus amendamentul prin intermediul unui coleg, iar întrebat de unul dintre jurnalişti dacă a fost uşor să-l convingă pe colegul deputat să depună amendamentul, el a răspuns că până la un anumit punct i-a fost greu, dar că în cele din urmă acesta a acceptat ideea, "însă a fost o adevărată muncă". 

Eurodeputatul sloven şi cel austriac au demisionat din Parlamentul European, renunţând astfel la imunitatea parlamentară, în schimb Adrian Severin a refuzat, susţinând că este vorba de "o înscenare pusă la cale de persoane care au acţionat ca agenţi provocatori şi cu o motivaţie politică".