Potrivit unui comunicat al DNA, în acelaşi dosar, procurorii au extins urmărirea penală pe numele altor două persoane, Mihai Prundianu, administrator al unei societăţi comerciale, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de cumpărare de influenţă, şi Gheorghe Grecu, pentru complicitate la infracţiunea de efectuare de operaţiuni financiare ca acte de comerţ incompatibile cu funcţia şi spălare de bani.

Toni Greblă a fost chemat miercuri la DNA, unde i s-a adus la cunoştinţă că pe numele lui a fost extinsă urmărirea penală. DNA susţine că, în perioada 2008 – 2012, cu ocazia campaniilor electorale, Toni Greblă, aflat în exercitarea funcţiei de senator, a primit foloase electorale necuvenite în cuantum total de 100.000 euro (câte 50.000 de euro per campanie) de la Ion Bîrcină.

Conform procurorilor, aceste foloase au fost primite de Toni Greblă în schimbul promisiunii de a interveni şi determina diferiţi funcţionari publici din cadrul companiilor şi societăţilor naţionale, respectiv autorităţi publice centrale şi locale, să îndeplinească şi să urgenteze realizarea unor acte ce intrau în atribuţiile acestora de serviciu în folosul firmelor controlate de Ion Bîrcină, cu interese în domenii de activitate diverse (energie, construcţii, transport, fier vechi).

De asemenea, în perioada 2009 – 2015, Toni Greblă, în calitate de senator (în perioada 2008 – 2013) şi ulterior judecător la Curte Constituţională (decembrie 2013 – 2015), a pretins şi primit, direct şi indirect, de la Mihai Prundianu mai multe foloase necuvenite, în cuantum total de 481.276 lei, din care: 360.269 lei reprezentând investiţii în curs consemnate în lista activelor unei societăţi comerciale (un tractor cu remorcă şi marfă aflată în custodie, respectiv contravaloarea a 80 bucăţi struţi, materiale de tip tâmplărie PVC şi alte materiale de construcţie pentru reabilitarea clădirilor unei ferme din judeţul Gorj) şi 121.007 lei reprezentând cheltuielile salariale pentru şase angajaţi în perioada 2011 – 2015, evidenţiate în contabilitatea Asociaţiei Camera de Comerţ şi Industrie România – Japonia (care lucrau în realitate la ferma respectivă).

'Şi de această dată foloasele respective au fost primite de Toni Greblă, în schimbul promisiunii acestuia de a interveni şi determina diferiţi funcţionari publici din cadrul companiilor şi societăţilor naţionale, respectiv autorităţi publice centrale şi locale, să îndeplinească şi să urgenteze realizarea unor acte ce intrau în atribuţiile acestora de serviciu, în folosul firmelor controlate de omul de afaceri, cu interese în domeniul energiei', mai spun procurorii.

Toni Greblă mai este acuzat că, în perioada 2009 – 2015, a omis să precizeze în declaraţiile de avere depuse ca senator şi judecător CCR, întocmite în perioada 2008 – 2015, dobândirea de la o rudă, printr-un contract de donaţie, a unui teren în suprafaţă de 10.000 mp, situat în judeţul Gorj.

DNA mai arată că, în perioada 2010 – 2015, cunoscând realitatea surselor de finanţare şi realitatea proprietarilor fermei respective, Gheorghe Grecu a înlesnit şi l-a ajutat pe Toni Greblă la săvârşirea infracţiunii de efectuare de operaţiuni financiare ca acte de comerţ incompatibile cu funcţia, în sensul asumării, în mod nereal, a calităţii de proprietar al exploataţiei agricole.

Concret, Gheorghe Grecu a ascuns şi a disimulat adevărata natură a provenienţei şi proprietăţii bunurilor şi drepturilor asupra acestora, cunoscând că provin din săvârşirea unei infracţiuni, jucând rolul interpusului, ca paravan al afacerilor derulate de Toni Greblă, în următoarele modalităţi: a acceptat transferul proprietăţii exploataţiei agricole pe numele său, în calitate de persoană fizică autorizată, în condiţiile în care, în aceeaşi perioadă, apărea ca salariat al Asociaţiei Camera de Comerţ şi Industrie România – Japonia; a avut cunoştinţă de existenţa unei convenţii comerciale verbale, între Toni Greblă şi Mihai Prundianu, privind punerea în comun de bani, mijloace şi muncă pentru realizarea unei exploataţii agricole de creştere şi valorificare a struţilor; a acceptat ca fluxurile financiare ulterioare să-l prezinte ca beneficiar final, cum este cazul obţinerii de subvenţii de la APIA, în cuantum total de 37.193 lei, pentru anii 2010-2014; a încheiat contracte comerciale cunoscând faptul că beneficiarul legal al acestora era altă persoană.

'Aceste acţiuni ale suspectului Grecu Gheorghe au avut drept scop atât mascarea existenţei situaţiei de incompatibilitate în care se afla senatorul/ judecătorul Toni Greblă, cât şi facilitatea obţinerii, de către acesta din urmă, a foloaselor necuvenite provenind din administrarea fermei respective, în cuantum total de 518.469,42 lei, din care 481.276,42 lei, reprezentând contravaloarea investiţiilor în curs şi a cheltuielilor salariale şi 37.193 lei, cu titlu de subvenţii obţinute de la APIA, în perioada 2010 – 2014', precizează DNA.

În perioada respectivă, Gheorghe Grecu a obţinut ca folos propriu, din activitatea prestată, contravaloarea veniturilor salariale, în cuantum total de 34.335 lei.

Fostul judecător constituţional este acuzat de trafic de influenţă, în formă continuată, efectuare de operaţiuni financiare ca acte de comerţ incompatibile cu funcţia în scopul obţinerii pentru sine şi pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite (2 infracţiuni), constituirea unui grup infracţional organizat (în forma constituirii şi în vederea pregătirii infracţiunii de folosire, la autoritatea vamală, a documentelor vamale de transport sau comerciale falsificate). AGERPRES